Un fost premier a fost denunţat pentru discreditarea sectorului bancar, mai multe persoane au fost arestate sub suspiciunea că ele au lansat atacul informaţional fără precedent asupra First Investment Bank şi au panicat mii de bulgari, iar jurnaliştii caută să-şi explice cum un sistem bancar considerat sigur şi exemplar de cele mai importante instituţii financiare a putut fi lovit atât de dur doar cu zvonuri.
Jurnalistul Vasil Stefanov de la agenţia Novinite consideră că această criză s-a hrănit cu bolile societăţii bulgăreşti: incertitudine, neîncredere şi o atitudine de genul „fiecare pentru el“.
„Ceea ce mai este alarmant este înclinaţia publicului spre senzaţional, iar în aceasta presa joacă un rol central, ca şi anumiţi politicieni înfometaţi după putere“, scrie el.
Panica a început după apariţia unor informaţii cum că cel mai mare client al Corporate Commercial Bank (CCB), mogulul media Delyan Peevski, a retras sume mari de bani. Ceilalţi clienţi s-au grăbit să-şi recupereze depozitele, ceea ce a distrus lichiditatea instituţiei de credit şi pe cea a unei subsidiare recent achiziţionate de la Crédit Agricole, Banca centrală a intervenit suspendând activităţile şi preluând controlul ambelor bănci pe 20 iunie, practic naţionalizându-le. Două zile mai târziu banca naţională a anunţat planuri pentru recapitalizarea lor cu fonduri de stat, deşi guvernul ar vrea ca acestea să fie recapitalizate mai întâi de acţionari.
Lupul de pază la oi
De CCB presa bulgară leagă anchetarea viceguvernatorului băncii naţionale Ţvetan Gounev, care conduce şi Departamentul de Supraveghere Bancară. În lipsa unor informaţii precise de la procurori, presa a speculat pe baza unei scrisori anonime că Gounev este anchetat pentru abuz în serviciu. Autorul scrisorii, care se recomandă ca fiind un angajat al băncii centrale, a explicat că viceguvernatorul a închis ochii la activitatea unei „bănci care a fost în ultimele zile în centrul atenţiei“. El scrie că atât Gounev, cât şi guvernatorul Ivan Iskrov „au pus presiune“ pe departamentul de supraveghere al băncii centrale să nu controleze cu stricteţe afacerile acestei bănci şi că oficialii sunt „de ani de zile dependenţi financiar de această bancă“. Jurnaliştii consideră că scrisoarea se referă la CCB. Presa susţine de mult timp că CCB emite împrumuturi mai mari decât permite legea companiilor care au legătură cu banca şi că banca centrală ignoră dovezile în acest sens.
Panica s-a amplificat vineri, când mii de bulgari s-au îngrămădit să-şi retragă depozitele de la First Investment Bank după ce au fost bombardaţi prin SMS, prin platformele media şi prin reţelele de socializare cu avertismente că banca este în pragul falimentului. În acea zi au fost retrase sume echivalente cu 410 milioane de euro.
CCB şi First Investment Bank se plasează pe locul patru, respectiv trei, în clasamentul băncilor din Bulgaria în funcţie de active. Ele sunt, de asemenea, cele mai mari bănci cu capital local din Bulgaria. Cele două bănci deţin aproape 19% din activele sistemului bancar.
Politicieni care se muşcă unii pe alţii pentru putere
Fostul premier Boyko Borisov a pus paie pe foc declarând la un post de televiziune că atunci „când ministrul de finanţe spune că băncile sunt stabile, pe limba bulgarilor aceasta înseamnă dezastru iminent“. Politicianul, care caută să fie reales în codiţiile în care parlamentul va fi dizolvat în august, iar pentru octombrie au fost programate alegeri anticipate, susţine că FMI ar trebui să intervină pentru salvarea sistemului bancar. Iar FMI a anunţat că este pregătit să intervină, notează Novinite. Instituţia financiară internaţională a asigurat, însă, ca şi CE când a permis Sofiei să extindă o linie de credit de aproape 1,7 mld. euro pentru a ajuta băncile, că Bulgaria are o bază de capital stabilă şi că sistemul bancar bulgăresc este bine capitalizat şi lichid. Analiştii FMI consideră că problemele din Bulgaria nu se vor propaga în regiune.
Actualul guvern este în funcţie de doar un an, iar premierul Plamen Oreşarski şi-a anunţat demisia pentru că partidul său a fost zdrobit în alegerile europarlamentare de partidul lui Borisov. Acesta a demisionat la rândul său din funcţia de premier în iarna anului trecut „oripilat“ de violenţa cu care forţele de ordine aflate sub controlul guvernului au răspuns demonstranţilor ieşiţi în stradă pentru a protesta contra creşterii peste noapte a facturilor la utilităţi şi contra corupţiei din clasa politică. Însă Borisov a fost denunţat procurorilor de fostul ministru al apărării Nikolai Ţonev pentru încălcarea unei prevederi din Codul penal prin comentariile sale în care „admite falimentul şi cere intervenţia FMI“.
Articolul respectiv stipulează că „oricine încearcă să destabilizeze guvernul sau să perturbe funcţionarea sistemului monetar şi bancar prin inhibarea activităţii instituţiilor sau prin neîndeplinirea atribuţiilor este pasibil de pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi în cazuri grave de până la 15 ani“.
„Situaţiile de panică sunt coşmarul oricărui bancher“
„Situaţiile de panică sunt coşmarul oricărui bancher. Orice măsură care înăbuşă din faşă panica este binevenită“, spune analistul Aurelian Dochia. Sutele de ani de experienţă bancară, dar şi exemplul recent al băncii britanice Northern Rock arată că panica este periculoasă pentru sistemul bancar în ansamblu, a explicat el.
„Nu contează care este situaţia reală a unei bănci, ci cât de bine este percepută“, a adaăugat Aurelian Dochia.
Cât despre efectele crizei bancare din Bulgaria asupra României, el a precizat că „nu există legătură directă cu România. Dar sigur că prudenţa este necesară. Băncile centrale şi cele individuale au luat măsuri pentru a se asigura că indicatorii stau bine“. Daniela Stoican
