Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a cere, în weekend, avizul parlamentului pentru o intervenţie militară în Ucraina şi mişcările de trupe din Peninsula Crimeea au provocat panică pe pieţe luni, provocând prăbuşirea bursei de la Moscova cu peste 10% şi scăderea rublei la minime istorice faţă de dolar şi euro.
Banca centrală a Rusiei a vândut din rezervele valutare şi a cumpărat masiv ruble, pentru a preveni o depreciere mai abruptă a monedei, potrivit AFP.
Datele au fost publicate miercuri pe site-ul instituţiei, în cadrul buletinului zilnic de informare privind intervenţiile pe piaţa valutară. Banca nu a oferit alte detalii.
Banca Rusiei anunţase luni că este pregătită pentru intervenţii majore pe piaţa valutară pentru asigurarea stabilităţii financiare într-un context de volatilitate crescută.
Potrivit presei ruse, suma utilizată luni din rezerve este de departe cel mai mare efort de stabilizare a rublei efectuat vreodată de banca centrală, depăşind de aproximativ 5 ori recordul anterior, stabilit în septembrie 2011.
Analiştii din sectorul financiar au estimat că banca centrală a Rusiei a efectuat luni o intervenţie semnificativă, însă suma confirmată miercuri de instituţie depăşeşte majoritatea cifrelor vehiculate în piaţă.
Rubla s-a stabilizat marţi şi miercuri, sprijinită atât de intervenţia băncii centrale, cât şi de o aparentă detensionare a situaţiei din Ucraina.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, marţi, că o intervenţie militară în Ucraina nu este necesară în acest moment, fiind o opţiune rezervată pentru cazuri extreme.
"Rubla a recuperat pierderile recente după ce Putin a subliniat în conferinţa de presă că nu este nevoie de utilizarea forţei militare în Ucraina. Cu toate acestea, incertitudinea politică rămâne la cote ridicate şi este probabil ca fluxul de ştiri să genereze volatilitate în piaţă", potrivit unei note a analiştilor băncii VTB Capital, Moscova.
Costurile tensiunilor din Ucraina pentru economia rusă se văd şi dincolo de volatilitatea din piaţa financiară. Băncile străine sunt mai puţin interesate să crediteze companiile ruse, care caută în prezent finanţare în valoare totală de 8 miliarde de dolari pe pieţele internaţionale, potrivit unei analize Bloomberg.
Grupul VimpelCom, controliat de miliardarul Mikhail Fridman, şi alte aproximativ 10 companii ruse negociază credite cu bănci din SUA, Europa sau Japonia.
"Până când situaţia se va stabiliza, mai puţine bănci internaţionale vor fi dispuse să crediteze în Rusia. Sper totuşi că piaţa pentru împrumuturi externe nu va îngheţa complet", a declarat pentru Bloomberg un analist de la UralSib Capital, Moscova.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
