În timp ce investiţiile chinezeşti intră în cantităţi record în Uniunea Europeană, instituţiile europene evită să reproşeze „binefăcătorului“ de la Beijing nerespectarea unei valori de bază pentru naţiunile comunitare: drepturile omului. Aceasta pentru că atunci când au făcut-o, au primit o lecţie, scrie Politico.
În noiembrie 2013, o instanţă spaniolă a ordonat unui procuror însărcinat cu o investigaţie privind un presupus genocid în Tibet să emită mandate internaţionale de arestare pentru fostul preşedinte chinez Jiang Zemin, pentru fostul premier chinez Li Peng şi pentru alţi trei oficiali veterani de top ai Partidului Comunist. Cazul îşi are originea într-un proces deschis în 2006 de două grupuri de sprijin tibetane în Spania şi de un exilat tibetan cu naţionalitate spaniolă. Acuzatorii s-au folosit de o lege locală care permitea magistraţilor spanioli să urmărească în justiţie crime împotriva umanităţii comise în afara ţării. Această legislaţie a făcut posibilă arestarea dictatorului chilian Augusto Pinochet în Marea Britanie în 1998. Beijingului nu i-a luat mult timp să răspundă. La două zile după decizia instanţei, un purtător de cuvânt al ministerului de externe al Chinei a exprimat „nemulţumirea puternică a Beijingului şi opoziţia fermă“ faţă de investigaţie şi a avertizat autorităţile spaniole să „nu facă lucruri care aduc vătămări părţii chineze şi relaţiilor dintre China şi Spania“.
În spatele scenei, Beijingul a îngheţat toate întâlnirile la nivel înalt cu repzentanţii Spaniei, inclusiv o vizită de stat a premierului Mariano Rajoy, spun surse din guvernul de la Madrid.
„Ne-au băgat în congelator pentru o vreme“, a explicat un oficial spaniol care lucra la Beijing în acea perioadă. Pentru Madrid miza era mare în condiţiile în care China este a doua cea mai mare economie a lumii, iar Spania abia începea să-şi revină din criza care a distrus 10% din economie în cinci ani.
China a cumpărat obligaţiuni spaniole când Madridul se chinuia să facă faţă creşterii costurilor de finanţare. Cifrele privind creditorii statelor în general nu sunt publice în UE, dar unii analişti apreciază că în 2014 Beijingul deţinea 20% din obligaţiunile spaniole nedeţinute de cetăţenii spanioli.
Guvernul de la Madrid se temea că Beijingul va provoca un nou val de creşteri ale costurilor de finanţare prin vânzarea titlurilor de stat. Între timp, două dintre cele mai mari investiţii spaniole în China, uzina de desalinizare a Abengoa din Shandong şi fabrica de procesare a siliconului a Ferroatl·ntica din Sichuan, aveau dificultăţi cu guvernele locale şi partenerii de acolo. În plus, exporturile spaniole în China creşteau frumuşel.
Anul trecut, investiţiile directe străine ale Chinei în UE au crescut cu 77%, la peste 35 de miliarde de euro, potrivit institutului MERICS şi Rhodium Group. Germania a primit 31% din aceste investiţii. Investitorii chinezi au fost interesaţi în special de achiziţia de tehnologie şi de active industriale avansate.
