Miniştrii de finanţe ai zonei euro nu au stabilit încă detalii clare ale modului în care vor majora resursele Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), dar doresc implementarea măsurii în decembrie.
Indeciziile liderilor europeni nu reuşesc să-i calmeze pe investitorii deja îngrijoraţi de instabilitatea politică din Grecia şi Italia, scrie cotidianul britanic The Telegraph.
Cu toate acestea miniştrii au prezentat un plan mult mai detaliat de consolidare a mecanismului european de salvare faţă de summitul din Bruxelles ţinut în urmă cu două săptămâni.
Situaţia pune însă presiune tot mai mare pe Germania să accepte un rol mai mare al BCE în operaţiunile de salvare a zonei euro pentru a preveni dezmembrarea uniunii monetare şi prăbuşirea economiilor europene într-o nouă recesiune. Resursele BCE sunt deja folosite pentru achiziţionarea de obligaţiuni ale statelor cu probleme, iar fiecare zi de incertitudine cu privire la consolidarea FESF majorează costurile de intervenţie ale băncii. BCE a cumpărat săptămâna trecută titluri de stat de 9,5 mld. euro, o valoare de peste două ori mai mare decât suma cheltuită în urmă cu două săptămâni (4 mld. euro).
Miniştrii de finanţe au conturat două direcţii prin care s-ar putea consolida resursele financiare ale fondului la 1.000 mld. euro. Prima variantă este utilizarea resurselor FESF pentru garantarea parţială a emisiunilor de obligaţiuni ale unui stat membru cu scopul de a calma temerile investitorilor din pieţe cu privire la lichiditatea guvernelor. Astfel, cererea pentru titluri de stat ar urma să crească şi se vor reduce costurile de finanţare pentru membrii UE.
Garanţia parţială ar putea fi ulterior detaşată de obligaţiuni şi tranzacţionată separat şi ar fi acceptată la plată numai dacă deţinătorul garanţiei ar poseda de asemenea şi obligaţiuni ale statului respectiv.
Astfel, garanţia nu ar putea fi tranzacţionată "la liber", ci numai între creditorii aceluiaşi stat. Totuşi, există neclarităţi în privinţa evenimentelor care ar putea acţiona ca factori declanşatori şi a termenilor plăţilor.
A doua variantă prevede crearea unor vehicule investiţionale speciale, fonduri de coinvestiţie, pentru a atrage finanţare publică şi privată.
Fondurile ar fi autorizate să tranzacţioneze titluri de stat pe pieţele primare sau secundare şi vor păstra obligaţiunile emise de statele aflate în dificultate până la maturitate sau până când condiţiile de finanţare ar reveni la normal. Finanţarea va proveni din trei surse: resursele FESF, fondurile atrase de la investitorii publici sau privaţi din afara zonei euro şi datorii cu senioritate (cu privilegiu la plată).
"FESF se poate transforma prin leverage (efectul de multiplicare) într-o bazooka, dar deocamdată arată ca un pistol cu apă", apreciază Joachim Fels, analist la Morgan Stanley.
Luna trecută, liderii europeni au anunţat că vor să folosească efectul de pârghie şi garanţii ale guvernelor din zona euro pentru a creşte puterea de foc a FESF, în parte prin utilizarea unor investiţii provenite de la state din afara zonei euro. La cel mai recent summit G20 oficialii europeni nu au reuşit să convingă economiile emergente să contribuie la creşterea resurselor financiare ale mecanismului de salvare.
În prezent, FESF este garantat de statele euro şi de FMI pentru 750 mld. euro şi are o capacitate de creditare de 440 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
