Italia este în plină criză politică. A treia cea mai mare economie din zona euro se scufundă în instabilitate politică după ce preşedintele ţării a respins propunerea partidelor care au câştigat alegerile pentru Ministerul de Finanţe, pe motiv că acesta a numit intrarea Italiei în zona euro „o greşeală istorică”, potrivit The Independent.
Preşedintele Sergio Mattarella, 75 ani, care a fost instalat ca preşedinte de guvernul anterior, se confruntă cu cereri de demitere după ce a refuzat să îl numească pe populistul Paolo Savona, 81 ani, membru devotat al partidului Mişcarea Cinci Stele (M5S) în funcţia de ministru al finanţelor.
Astăzi, Mattarella l-a numit pe fostul director FMI, Carlo Cottarelli, drept premier interimar, însărcinându-l cu misiunea de a forma un nou guvern şi de a aduce ordine în politica internă.
ottarelli a transmis astăzi că va forma un guvern „foarte repede” pentru a fi pregătit pentur următoarele alegeri, care ar trebui ţinute în toamna anului acesta sau la începutul anului viitor.
„Mă voi prezenta în faţa parlamentului cu un program care – dacă va obţine sprijinul parlamentului – va include aprobarea pentru bugetul din 2019. Atunci parlamentul ar fi dizolvat prin alegerile de la începutul anului viitor”, a spus Cottarelli la scurt timp după ce numirea lui a fost făcută publică.
Cum a ajuns Italia în criză politică?
În luna martie, formaţiunea populistă Mişcarea Cinci Stele s-a poziţionat pe primul loc în urma scrutinului parlamentar din Italia, însă colaiţia de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi îşi dorea să poată forma următorul guvern.
Luigi di Maio, liderul M5S a cerut în luna aprilie organizarea unor noi alegeri parlamentare în luna iunie pentru a depăşi impasul politic cauzat de eşecul partidelor de a forma o coaliţie guvernamentală după alegerile din luna martie, scria la sfârşitul lunii aprilie publicaţia Politico. ”În acest moment nu există altă soluţie. Trebuie să mergem la vot cât mai curând posibil. Din moment ce partidelor le este frică de schimbare, trebuie să lăsăm cetăţenii să aleagă”, a declarat Di Maio.
Criza s-a amplificat după ce Giuseppe Conte – un profesor de drept care a fost ales de M5S şi de partidul de extremă dreapta Lega pentru a forma primul guvern populist din vestul Europei – şi-a anunţat demisia. Decizia acestuia a venit după ce preşedintele Mattarella a refuzat să îl numească pe Savona în fruntea Ministerului de Finanţe, potrivit The Guardian. „Am renunţat la mandatul meu de a forma guvernul schimbării”, le-a spus Conte reporterilor după ce nu a reuşit să ajungă la un acord cu Mattarella.
Astfel, Italia nu mai are guvern încă de la încheierea alegerilor din 4 martie.
Cine este tehnocratul Carlo Cottarelli – „Domnul Foarfecă”
Mattarella l-a numit pe fostul oficial al FMI-ului, Carlo Cottarelli, 64 ani – cunoscut drept „Domnul Foarfecă”, drept premier interimar. Cottarelli este cunoscut pentru reducerile semnificative de costuri pe care le aplică.
În încercarea de a forma un nou guvern, Cottarelli se va lovi de parlament, unde majoriatea din ambele case este deţinută de M5S şi de Lega. „În absenţa încrederii (n.r: din partea parlamentului), guvernul va demisiona imediat, iar principala lui funcţie va fi gestionarea afacerilor interne până la următoarele alegeri din luna august”, a spus astăzi Cottarelli.
Alegerea lui Cottarelli a înfuriat partidele din Italia deoarece politicile acestuia sunt de centru-stânga.
„În ţara asta poţi fi un criminal condamnat, poţi fi condamnat pentru fraudă fiscală, sub investigaţie pentru corupţie şi încă poţi fi ministru. Dar dacă critici Europa, nu poţi fi ministrul economiei”, spune Luigi di Maio, lider al M5S, după ce preşedintele a refuzat nominalizarea pentru Ministerul de Finanţe din cauză că Paolo Savona a catalogat în trecut intrarea Italiei în zona euro drept „o greşeală istorică”.
Care este impactul economic
Preşedintele Mattarella a atras duminică atenţia că propectele guvernului populist au înrăutăţit starea economiei. Diferenţa de randament dintre obligaţiunile de stat italiene şi cele nemţeşti a crescut la maximul ultimilor patru ani – acesta fiind considerat un indicator cheie de risc.
Obligaţiunile de stat italiene pe 10 ani au crescut cu 245 de puncte de bază, iar agenţia de rating Moody a avertizat că ar putea retrograda datoria suverană a Italiei la stadiul „Baa3”, apropiindu-se astfel tot mai mult de ratingul de junk.
Acest fenomen a crescut îngrijorările cu privire la angajamentul coaliţiei faţă de Uniunea Europeană şi abilitatea de a scădea datoria naţională a ţării, care este de 1,3 ori mai mare faţă de PIB.
