Acum toată lumea este atentă la ce se va întâmpla cu băncile italiene, printre cele mai slabe verigi ale sistemului bancar european. Declinul lor ar putea împinge Italia afară din zona euro. Italia este a treia economie ca mărime din uniunea monetară. Acţiunile băncilor italiene Unicredit şi Monte dei Paschi di Siena au înregistrat ieri scăderi substanţiale.
Pieţele au reacţionat cu calm la rezultatul negativ al referendumului, semn că l-au anticipat. Mai multă instabilitate în zona euro poate însemna eforturi mai mari de stabilizare din partea Băncii Centrale Europene care se pot traduce prin mai mulţi bani ieftini pentru pieţe. Însă scăderea iniţială a euro arată că investitorii n-au intuit amploarea înfrângerii lui Renzi: aproape 60% din cei ieşiţi duminică la vot au respins propunerile de reformă ale premierului.
Pe unii analişti tocmai acest lucru îi îngrijorează mai mult. Votul negativ înseamnă că este puţin probabil ca reformele de care economia italiană are rapid nevoie pentru a fi competitivă în zona euro să poată fi implementate fără mari sacrificii politice. Italia nu va putea concura în ceea ce priveşte costurile şi tehnologia cu ţările partenere din zona euro. Propunerile de reformă ale lui Renzi vizau puteri mai mari pentru guvern de a-şi transforma ideile în lege şi măsuri de creştere a competitivităţii cum ar fi flexibilitate mai mare pentru companii de a face angajări şi de a concedia personal.
„Sentimentul antisistem este mai puternic decât dorinţa de reformare“, explică pentru The Wall Street Journal Stefano Stefanini, consilier la firma de lobby Podesta Group şi consilier al preşedintelui italian Giorgio Napolitano. „Există o opoziţie la schimbare, un conservatorism înnăscut.“
De când Italia a adoptat euro în 1999, economia ţării stagnează, iar datoria publică a crescut la 133% din PIB, al doilea nivel ca mărime din Europa după Grecia.
Unii din politicienii europeni au reacţionat la anunţul lui Renzi că acesta demisionează din cauza votului negativ cu anxietate, alţii cu satisfacţie, notează Financial Times. Oficialii au încercat să asigure că votul este o problemă italiană şi nu una paneuropeană, în timp ce politicienii extremişti sau populişti au salutat înfrângerea premierului. Demisia lui ar putea deschide calea spre putere a formaţiunii antisistem şi eurosceptică Mişcarea 5 Stele a actorului de comedie Beppe Grillo.
Din Germania, Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, a spus că aceasta „a luat cu regret notă de demisia premierului italian“. „Nu este o criză de stat, ci o criză guvernamentală care trebuie rezolvată“, se arată într-un mesaj al ministrului german de externe Frank-Walter Steinmeier. El a menţionat că reformele lui Renzi sunt potrivite şi necesare.
Din Franţa, ministrul de finanţe Michel Sapin a explicat că rezultatul votului italian nu va avea niciun impact semnificativ asupra capacităţii UE de a-şi rezolva problemele şi nu presupune „riscuri sistemice“ pentru blocul comunitar.
Însă partidul populist Alternativa pentru Germania a lăudat decizia italienilor. „Renxit. Bravo“, este reacţia lui Beatrix von Storch, membru de bază al Alternativei.
Politicianul francez de extremă dreapta Marine Le Pen, liderul partidului antiimigranţi Frontul Naţional, a dezvăluit deznodământul. „Italienii s-au dezis de UE şi de Renzi. Trebuie ascultată setea de libertate a naţiunilor“, a spus Le Pen.
Nigel Farage, fostul lider al Partidului Independenţei din Marea Britanie, n-a întârziat cu reacţia sa: „Votul mi se pare a fi mai mult despre euro descât despre reforme“.
Însă multă lume din Italia sau din altă parte crede că votul este mai degrabă unul împotriva lui Renzi decât a monedei euro.
În timpul guvernării Renzi problemele băncilor italiene, împovărate de credite toxice, au luat amploare. Încercările de redresare ale guvernului s-au soldat cu pierderi pentru investitorii de rând „ oameni care şi-au investit economiile în acţiuni sau obligaţiuni bancare. Acum, Monte Paschi, cea mai mare dintre băncile italiene cu probleme acute, este în plin proces de recapitalizare (încearcă să strângă cinci miliarde de euro până la sfârşitul lunii). Instituţia de credit a primit deja patru miliarde de dolari de la bugetul de stat şi opt miliarde de euro de la investitori începând cu 2009, în timp ce UniCredit, cea mai mare bancă italiană, ia în considerare propria ofertă de vânzare de acţiuni.
Rata de aprobare a Mişcării 5 Stele condusă de Beppe Grillo în cel mai recent sondaj de opinie este de 29,8%
Pentru a atrage bani de la investitori, aceste bănci au nevoie de un climat politic stabil. Dacă planurile Monte Paschi dau greş, sunt şanse ca banca să fie naţionalizată pentru a se evita retragerile masive de depozite.Acţiunile Monte Paschi au scăzut cu peste 80% de la începutul anului. Alte bănci, printre care Carige, Popolare di Vicenza şi Veneto Banca, au nevoie de capital suplimentar de cel puţin trei miliarde de euro.
Pentru unii comentatori, rezultatul negativ al referendumului înseamnă condamnarea băncilor italiene.
Italia trebuie acum să iasă din zona euro sau să recapitalizeze băncile, a explicat pentru Bloomberg Paul Schulte, fondatorul Schulte Research.
Pentru cei mai mulţi analişti, scenariul de bază după referendum este un guvern provizoriu care va funcţiona până la alegerile generale de la începutul anului 2018.
bogdan.cojocaru@zf.ro
