Pentru a-şi spăla imaginea în faţa publicului, o bancă britanică, Barclays, recunoaşte: "Am fost prea agresivi şi prea egoişti. Industria a greşit, câteodată". Altele se plâng că sunt "atacate".
"Câteodată rezistenţa intereselor companiilor este camuflată în spatele ideilor obişnuite. Interese corporatiste egoiste pot fi găsite peste tot în UE", a declarat Monti, acuzând că pentru a-şi promova interesele, companiile blochează reformele într-o Europă măcinată de criză.
Tehnocrat şi fost comisar UE, Monti a preluat conducerea guvernului italian în 2011 pentru a scoate Italia din turbulenţele în care a intrat pe pieţele financiare din cauza politicilor ezitante şi ambigue ale fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă, scrie EUobserver.
Reformele dureroase de peste tot în Europa pot fi acceptate de populaţie dacă aceasta vede justiţie şi corectitudine în locul indulgenţei arătate faţă de cei bogaţi şi cei privilegiaţi.
Mai înţelegătoare cu problemele societăţii, în ton cu noua atitudine a instituţiei pe care o conduce, Lagarde a criticat în faţa elitei mondiale a lumii politice şi businessului interesele egoiste şi reţelele corupte din sectorul financiar spunând că acestea au stat la baza crizei financiare din 2008.
"Prea multă activitate a fost ascunsă în colţurile întunecate. Lucrurile s-au schimbat, dar avem nevoie în continuare de schimbări, în 2013, pentru a desăvârşi reforma sectorului financiar", a spus Lagarde. UE încearcă să introducă reguli mai severe pentru sectorul financiar, dar criticii spun că noile legi au fost "înmuiate" prin lobby-ul făcut de bănci şi fondurile de investiţii.
Băncile sunt pedepsite pentru afaceri "nevinovate"
În faţa valului de "represiune" venit din partea publicului şi autorităţilor, CEO-ul băncii britanice Standard Chartered, Peter Sands, s-a plâns la Davos că băncile "sunt atacate din toate părţile". "Biata bancă" a fost obligată în decembrie de autorităţile americane să plătească 327 milioane de dolari pentru a nu fi trasă la răspundere pentru faptul că timp de mai mulţi ani a spălat bani pentru state "interzise" precum Iran, Libia şi Siria, aminteşte Huffington Post.
Tot la Davos, Jamie Dimon, CEO-ul colosului bancar american JPMorgan Chase, s-a plâns că autorităţile de reglementare din sectorul financiar încearcă să facă "prea multe prea repede" şi că unele reglementări complică prea mult afacerile. Văicărelile vin după ce remuneraţia lui Dimon a fost redusă la jumătate, la "doar" 11,5 milioane de dolari, deoarece nu a reuşit să prevină pierderi de peste 6,2 miliarde dolari provocate băncii prin tranzacţii neinspirate cu derivate. La începutul acestui an, JPMorgan a convenit să plătească o amendă de
2 mld. dolari pentru a încheia mai multe anchete derulate în SUA privind abuzuri pe piaţa creditelor ipotecare.
De la "facem munca Domnului" la "mai greşim şi noi"
Parcă mai umil - dar nu fără motiv - CEO-ul Barclays, Antony Jenkins, a recunoscut că "industria, inclusiv Barclays, a greşit câteodată". Banca a plătit amenzi record de 290 milioane lire sterline după ce a recunoscut că a manipulat dobânzile Libor, de referinţă pentru stabilirea valorii unor acticve de mii de miliarde de dolari din întreaga lume.
Faţa mai "umană" pe care băncile încearcă să o afişeje acum contrastează enorm cu lipsa de modestie din anii din jurul crizei financiare. Băcile au un scop special pentru societate şi fac "munca Domnului", spunea în 2009 directorul executiv al Goldman Sachs, Lloyd Blankfein. Pe atunci, în atenţia publicului erau bonusurile enorme ale bancherilor şi rolul pe care băncile l-au avut în declanşarea crizei financiare şi economice mondiale.
Înaintea crizei, băncile se jucau cu active atât de toxice că le denumeau "holocaust nuclear"
Pe la mijlocul lunii martie 2007, angajaţii băncii americane Morgan Stanley care lucrau la "împachetarea" unuia dintre activele toxice care au aruncat în aer economia mondială discutau pentru a-i găsi acestuia un nume. Printre sugestiile echipei figurează "holocaust nuclear", "apocalipsa sub-prime", "asasinul", "lovitura lui Mike Tyson". Au existat şi nume mai abjecte, scrie The New York Times.
Bancherii au hotărât un nume mai decent şi au vândut pachetul unei bănci chineze. Aceste fapte au ieşit la lumină datorită unui proces deschis împotriva Morgan Stanley de o bancă taiwaneză, implicată în afacerea în care s-a investit în datorii garantate cu active de 500 milioane dolari. Dar o mare parte din active au ajuns fără valoare.
Documentele făcute publice cu ocazia procesului sugerează că angajaţii băncii ştiau că piaţa imobiliară americană are probleme şi au profitat de aceasta pentru a crea şi apoi a paria contra produselor financiare derivate, în acelaşi timp pasând investiţiile "junk" cumpărătorilor neştiutori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
