Jaime Caruana, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţioale: Se pare că pieţele iau în considerare doar un spectru mic de scenarii posibile. Au devenit convinse că politicile monetare vor rămâne relaxate foare mult timp şi s-ar putea să fie mai puţin îngrijorate decât ar vrea băncile centrale. Sursa foto - AFP
Economia mondială este la fel de vulnerabilă la o criză financiară aşa cum era în 2007, când economia mondială a fost aruncată în cea mai severă recesiuene de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar un pericol în plus sunt datoriile mai mari decât erau atunci şi expunerea economiilor emergente, a avertizat Jaime Caruana, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI). Caruana, fost guvernator al băncii centrale spaniole şi consilier al FMI, a avertizat, de asemenea, că investotorii ignoră în „vânătoarea lor feroce“ după randamente ridicate riscul creşterii dobânzilor, scrie The Telegraph. Instituţia pe care acesta o conduce este o organizaţie internaţională a băncilor centrale prin care acestea colaborează şi care funcţionează ca „bancă a băncilor centrale“.
BRI este considerată un bastion al ortodoxiei bancare. Caruana consideră că sistemul financiar internaţional este în multe privinţe mai fragil decât era înaintea crizei declanşate de prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers. Datoriile economiilor dezvoltate au crescut de atunci cu 20 de puncte procentuale, la 275% din PIB. De asemenea, companiile se împrumută masiv doar pentru a-şi răscumpăra acţiunile. BRI a calculat că 40% din împrumuturile sindicalizate sunt acordate unor companii şi instituţii cu calificative care nu sunt recomandate pentru investiţii, o cotă mai mare decât în 2007. De asemenea, creditorii sunt mai puţin protejaţi decât erau în ajunul crizei mondiale. Un element nou care adaugă un plus de periculozitate este că Brazilia, China, Turcia şi alte mari economii emergente au cedat propriilor boomuri de creditare privată, în parte ca efect secundar al politicilor de relaxare cantitativă din Vest. Şi datoriile acestor economii s-au majorat cu 20 de puncte procentuale, la 175% din PIB.
Pieţele s-au îmbătat cu apă de ploaie
BRI a avertizat în raportul anual publicat în urmă cu două săptămâni că pieţele de capital au devenit euforice. Volatilitatea s-a redus la minime istorice. Preţurile acţiunilor europene au urcat cu 15% într-un an în pofida stagnării economiilor şi a anticipării unei reduceri cu 3% a veniturilor.
Instituţia susţine că stimularea monetară prelungită a economiei americane, a celor europene şi a celei nipone a dus la „scurgeri“ de lichiditate care au contaminat restul lumii.
Puterile emergente din Asia nu mai pot acţiona ca amortizoare pentru economia globală aşa cum au făcut în timpul crizei Lehman şi pot deveni acum chiar ele surse de pericol.
Economiile emergente au acumulat echivalentul a până la 2.000 de miliarde de dolari datorii în monedă străină începând cu 2008, devenind astfel o „bestie“ mult mai mare decât erau în timpul crizei care a lovit Asia de Est în anii ’90, astfel că o nouă criză ar produce un dezastru mai mare.
„Efectele ar fi mai grave mai ales în cazul în care China, gazda unui boom financiar de proporţii, începe să se clatine“, a atenţionat Caruana. Oficialii BRI se tem că Beijingul nu va putea scăpa economia chineză, a doua ca mărime la nivel internaţional, de o aterizare dură. BIS sugerează că rezervele valutare ale Chinei, de 4.000 de miliarde de dolari, sunt un fel de Linie Maginot, un vast şi complex sistem de apărare şi de fortificaţii construit de Franţa în perioada interbelică pentru a preîntâmpina eventuale atacuri din Est. Pe cât de scumpă şi de lăudată – ca impenetrabilă - a fost linia, pe atât de simplu a fost pentru armata germană să o neutralizeze: a ocolit-o prin Belgia.
