Business Internaţional

La Brexit, britanicii au votat împotriva căpşunelor şi a smântânii

La Brexit, britanicii au votat împotriva căpşunelor...

Autor: CătăIina Apostoiu

04.08.2016, 00:04 1670
Semn clar de deficit de forţă de muncă în agricultura britanică: ferma englezească ce a alimentat cu căpşune timp de peste 20 de ani mulţimile care asistă la meciurile de tenis de la Wimbledon îşi traduce ofertele de joburi de pe website-ul său în română şi bulgară, scrie Bloomberg.

După decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, determinată în parte de nemulţumirea puternică privitoare la nivelurile imigraţiei, situaţia ilustrează de asemenea riscurile pe care le întrevede o industrie care a devenit dependentă de muncitori străini.

Hugh Lowe Farms aduce muncitori din Europa Centrală şi de Est pentru a produce 28 de tone de căpşune consumate în fiecare vară la campionatele britanice de tenis. Iar aceasta nu este singura.

„Depindem clar de forţa de muncă din afară, în general din ţări cu rate mai ridicate ale şomajului şi salarii mai mici“, spune Nicholas Marston de la Berry Gardens. Aproximativ jumătate din locurile de muncă din industria de 600 milioane de lire sterline (800 milioane $) a bacelor sunt sezoniere şi „neatractive pentru britanici“, spune acesta.

Salariile medii pe oră ale celor care lucrează la ferme, inclusiv cele ale managerilor, sunt la două treimi din nivelul salariilor din toate celelalte industrii britanice, relevă un studiu publicat de Farmers Weekly. În plus, o mare parte a muncilor manuale este temporară.

Perspectiva unui acces redus la muncitori după Brexit o pune pe premiera britanică Theresa May în faţa unei dileme, aceasta trebuind să găsească un echilibru între nevoile culti­vatorilor şi cererile cetăţenilor care au votat pentru Brexit.

Cultivatorii de fructe şi fermierii din segmentul lactatelor sunt cei mai vulnerabili pentru că se bazează pe muncitori sezonieri, spune Duncan Fox, analist al Bloomberg Intelli­gence. Aceasta chiar şi fără a lua în considerare cele 3 mi­li­arde de lire sterline sub formă de ajutor din partea UE acordat în fiecare an fermierilor britanici, acum ameninţate.

Horticultura, care include fructele şi legumele, reprezintă o parte vitală din agricultura britanică. Sectorul a avut o contribuţie de aproximativ 3,7 miliarde de lire sterline la economie în 2014, plasându-se înaintea producţiei de cereale a ţării pe anul respectiv. Aceasta chiar în condiţiile în care sectorul utilizează numai 3,5% din terenul arabil al ţării, comparativ cu aproximativ două treimi în cazul cerealelor.

Deja afectată de scăderea preţurilor laptelui, industria britanică a lactatelor ar putea fi dvastată de reducerea accesului la forţă de muncă din afară, potrivit lui Mike King, proprietar al unei ferme în Gloucestershire, unde cinci din opt muncitori sunt străini.

Costurile au devenit de o importanţă vitală, în condiţiile în care discounturile practicate de lanţurile de supermarketuri rivale care îşi achiziţionează laptele îi afundă pe fermieri în datorii. Numărul producătorilor de lactate din Anglia şi Ţara Galilor s-a redus cu două treimi în ultimele două decenii.

Deşi guvernul este conştient de temerile privitoare la migranţi, astfel de presiuni puternice asupra fermierilor l-ar putea determina să introducă vize temporare pentru muncitorii cu salarii mici, sub-calificaţi. Aceasta la mai puţin de trei ani după ce acesta a abolit un astfel de sistem pentru români şi bulgari.

Nu numai forţa de muncă necalificată este greu de găsit. Cu o forţă de muncă alcătuită în mare parte din bărbaţi cu vârste de peste 55 de ani şi o lipsă de tineri care să studieze agricultura, cei cu experienţă şi educaţie relevantă sunt aproape inexistenţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO