Business Internaţional

La opt ani de la criza financiară mondială, băncile europene sunt încă pline de surprize dintre cele mai urâte

Titlurile UniCredit, cea mai mare bancă italiană, au scăzut cu 40% în primul trimestru

Titlurile UniCredit, cea mai mare bancă italiană, au scăzut cu 40% în primul trimestru

Autor: Bogdan Cojocaru

04.05.2016, 00:02 1600

La opt ani de la criza financiară mon­dială, riscul de faliment nu a dispărut din sistemul bancar european, iar marile bănci sunt constant prinse cu hoţii care au amploare aproape industrială.

Banca italiană Banca Popolare di Vicenza, a opta ca mărime din ţară, a fost salvată de la faliment printr-un mecanism proiectat de guvernul de la Roma. Însă bailout-ul s-ar putea să fi avut şi o ţintă ascunsă, mai valoroasă, grupul bancar UniCredit.

Din Marea Britanie, autorităţile au avertizat că subsidiara locală a Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, are probleme „serioase“ şi „sistemice“ în a ţine sub control activităţile ilegale. Banca a recunoscut (acuzaţiile nu privesc doar Deutsche Bank, ci şi alte bănci mari printre care UBS şi HSBC) că a manipulat piaţa metalelor preţioase şi a fost amendată luna trecută în SUA. Între timp, Georg Thoma, şeful comisiei de integritate din consiliul de supra­veghere al Deutsche Bank, a fost forţat să demisioneze cu doi ani înainte de terminarea contractului pentru că, aparent, a mers prea departe cu o anchetă internă privind legăturile dintre membri ai boardului şi activităţile infracţionale ale băncii.

În acest context complicat, rezultatele financiare ale băncilor sunt atent urmărite de investitori. Dar şi la acest capitol unele bănci dezamăgesc.

Profitul net al Commerzbank, o altă mare bancă germană, s-a prăbuşit cu 52% în primul trimestru, potrivit CNBC. În aceeaşi perioadă, rezultatul brut al HSBC, din Marea Britanie, a scăzut cu 18%. Profitul înainte de taxe al UBS a coborât cu aproape 40%. La celălalt capăt al spectrului, banca franceză BNP Paribas a întrecut aşteptările cu o creştere a profitului de 10%.

Revenind în Italia, The Wall Street Journal scrie, citând surse apropiate situaţiei, că atunci când Banca Popolare di Vicenza a fost salvată, săptămâna trecută, toată lumea era îngrijorată de fapt de problemele UniCredit, cea mai mare bancă de acolo.

Banca Popolare a anunţat sâmbătă că a vândut acţiuni noi de 1,5 miliarde de euro pentru a-şi consolida capitalul. UniCredit a acceptat toamna trecută să sprijine financiar bailout-ul condus de guvern şi să cumpere acţiunile noi dacă investitorii n-o vor face. Însă autorităţile se temeau atunci că banca nu va avea suficientă forţă financiară pentru a-şi respecta promisiunea şi se temeau că dacă bailout-ul eşuează, întregul sistem banca va fi tras în jos, încrederea se va prăbuşi, iar oamenii se vor repezi să-şi scoată banii din depozitele bancare. În cele din urmă, criza s-ar fi simţit şi prin creşterea costurilor la care guvernul se finanţează.

De aceea guvernul a făcut presiuni asupra băncilor italiene să contribuie în aprilie la noul fond şI să sprijine emisiunea de acţiuni, protejând astfel şI UniCredit. Într-un final, fondul, numit Atlante, a cumpărat întreaga emisiune.

„Era nevoie de un semnal puternic. Italia chiar nu ar fi avut nevoie de eşecul majorării de capital“, a explicat Nikhil Srinivasan, analist de top la Assicurazioni Generali, cea mai mare companie de asigurări din Italia.

UniCredit a simţit că dificultăţile de pe pieţe fac din recapitalizarea Vicenza problema întregii industrii bancare şI a decis că nu trebuie să poarte povara a ceea ce a devenit o problemă de sistem, spun surse apropiate băncii.

Că problemele unui creditor mărunt se pot transforma într-o ameninţare serioasă pentru cea mai mare bancă italiană demonstrează că întregul sistem este vulnerabil. Această situaţie expune şi slăbiciunile UniCredit care, ca în cazul celorlalte bănci italiene, se zbate într-un mediu cu dobânzi reduse, o economie muribundă şi cu creşterea creditelor toxice.

Anul trecut, CEO-ul UniCredit Federico Ghizzoni a făcut o prioritate strategică un plan care implică reduceri mari de cheltuieli şi concentrarea pe activităţi generatoare de comisioane care ar fi amortizat impactul dobânzilor foarte mici şi al anemiei economiei italiene. Această insistenţă pe comisioane de investment-banking a determinat UniCredit să garanteze emisiunea de acţiuni cerută de BCE pentru Vicenza, bancă aflată în pragul falimentului.

Însă circumstanţele s-au înrăutăţit rapid. Guvernul a trebuit să salveze patru bănci mici în noiembrie, ceea ce stărnit temeri legate de sănătatea întregului sistem bancar, împovărat cu credite toxice de 200 de milioane de euro. Pentru a recapitaliza cele patru bănci, guvernul a folosit 3,6 miliarde de euro în cash, bani furnizaţi de alte bănci. Contribuţia UniCredit a făcut ca banca să nu înregistreze profit în ultimul trimestru al anului trecut. Preţurile acţiunilor băncilor au început s-o ia în jos, pierzând 40% din valoare în primele trei luni ale anului. Titlurile UniCredit au scăzut şi ele cu cu 40%.

Temerile pe care le-a avut UniCredit legat de acţiunile Vicenza par întemeiate. Luni, când Vicenza a încercat să-şi vândă acţiunile pe bursă, investitorii i-au întors spatele, rezultatul fiind că fondul de bailout Atlante, care a garantat emisiunea, a ajuns să deţină o participaţie de 99,3% la Vicenza.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO