Popular Bank of Cyprus, Laiki în limba greacă, a devenit prima instituţie de credit cipriotă care a trecut sub administrarea statului, guvernul încercând astfel să evite un faliment necontrolat şi o posibilă ieşire din zona euro, scrie Financial Times.
Laiki este a doua bancă din Cipru ca mărime după Bank of Cyprus, cele două instituţii de credit având un rol esenţial în industria financiară din statul insular pentru că îşi ofereau produsele şi serviciile antreprenorilor bogaţi din Rusia care înfiinţau companii în paradisul fiscal insular conduse de avocaţi şi contabili locali. Transferurile bancare dintre Rusia şi Cipru au totalizat anul trecut peste 250 miliarde dolari.
„Relaxarea reglementărilor a fost esenţială pentru Cipru văzut ca un centru financiar. Dar acest lucru ar putea deveni istorie acum, şi la fel şi băncile cipriote“, a spus un fost director executiv al băncii Laiki.
A sfidat sancţiunile ONU şi a gestionat banii lui Slobodan Milosevici
Fondată în 1901 sub denumirea de Popular Savings Bank Limassol, instituţia financiară cipriotă a administrat afacerile fostului preşedinte al Iugoslaviei Slobodan Milosevici şi pe cele ale familiei sale. Prin intermediul băncii Laiki, familia Milosevici a transferat miliarde de dolari în anul 1990 în pofida sancţiunilor ONU împotriva fostei Iugoslavii.
Popular Bank of Cyprus trebuia să devină un vehicul european de investiţii al fondului suveran din Dubai, însă planul nu a mai fost implementat din cauza crizei financiare care s-a declanşat în 2008.
Parlamentul cipriot a aprobat vineri legislaţia care prevede divizarea instituţiei în bancă „rea“ şi bancă „bună“, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat că va opri finanţarea de urgenţă care a ţinut banca pe linie de plutire de peste un an. Laiki a continuat să funcţioneze datorită celor nouă miliarde euro oferite de BCE prin intermediul programului de asistenţă de urgenţă a lichidităţii.
Planul ciprioţilor prevede că o bancă „bună“ recapitalizată preia administrarea depozitelor mai mici de 100.000 euro deţinute de peste 350.000 de persoane, iar celelalte active, inclusiv fondurile a mii de companii din Rusia şi Ucraina, sunt gestionate de o bancă „rea“ şi îşi vor pierde până la 40% din valoare.
Colapsul Laiki vine la doar câteva luni după ce statul cipriot a injectat 1,8 miliarde euro în recapitalizarea instituţiei şi după ce a preluat controlul în urma unei dispute cu grupul grecesc de investiţii Marfin, cel mai mare acţionar al băncii. Problemele financiare ale instituţiei au fost cauzate în principal de expunerea la obligaţiunile de stat greceşti, a căror valoare a scăzut cu 70% ca urmare a restructurării datoriei elene, dar şi de creditele neperformate din reţeaua de sucursale din Grecia.
„Laiki a început să aibă probleme din cauza unei expansiuni agresive, în special în Grecia. Bilanţul băncii a explodat odată cu agravarea situaţiei din Grecia“, a spus Lambros Papadopoulos, analist independent.
Ministrul grec de finanţe a promis că va proteja conturile cetăţenilor din Grecia la băncile cipriote prin fuziunea operaţiunilor din Atena ale Laiki şi Bank of Cyprus şi prin injecţia de capital de 1,5 miliarde înainte de vânzarea acestora. Banca elenă Piraeus Bank, la care acţionar majoritar este un fond de investiţii din Rusia, a anunţat vineri că va cumpăra reţeaua de sucursale a instituţiilor de credit cipriote, însă nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
