Liderii zonei euro vor discuta, la summit-ul de la sfârşitul săptămânii, măsuri de creştere a resurselor financiare ale mecanismelor de urgenţă, inclusiv continuarea operării Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) după intrarea în funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate (ESM).
Surse oficiale europene au declarat pentru Financial Times că liderii europeni iau în calcul operarea cu două fonduri de urgenţă, astfel că EFSF, cu resurse iniţiale de 440 miliarde euro, ar putea continua să funcţioneze după înfiinţarea ESM, care dispune pe hârtie de 500 miliarde euro.
Anterior, Reuters a scris că preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a discutat posibilitatea creşterii fondului permanent de urgenţă al zonei euro, ESM, potrivit unui raport oficial obţinut de agenţie.
Surse oficiale din zona euro au declarat apoi pentru Reuters că liderii europeni ar putea hotărî vineri să crească limita combinată de finanţare a ambelor mecanisme, pentru a crea o "linie de apărare" care să împiedice răspândirea crizei datoriilor de stat.
EFSF a fost înfiinţat anul trecut ca mecanism temporar de urgenţă menit să funcţioneze până la jumătatea anului 2013, când ar fi trebuit să intre în funcţiune ESM. Fondul mai dispune de 250 miliarde de euro fonduri neutilizate, după ce a angajat circa 190 miliarde euro pentru sprijinirea Greciei, Irlandei şi Portugaliei.
Liderii europeni vor să devanseze cu un an introducerea ESM, până la jumătatea anului viitor. Mecanismul permanent va avea o capacitate de creditare de 500 miliarde euro.
Potrivit tratatului ESM, convenit de guvernele din zona euro dar încă neratificat, capacitatea combinată de creditare a EFSF şi ESM nu ar trebui să depăşească 500 miliarde euro.
Potrivit Reuters, Van Rompuy consideră că acest plafon ar trebui să fie revizuit.
Surse oficiale europene au afirmat că revizuirea plafonului ar putea conduce inclusiv la renunţarea la o limită superioară a creditării.
Astfel, capacitatea de creditare de 500 miliarde euro convenită pentru ESM s-ar adăuga la cele 440 miliarde euro ale EFSF, din care au mai rămas neutilizate 250 miliarde euro.
Totodată, fondurile disponibile celor două mecanisme ar putea fi consolidate prin leveraging, în cazul EFSF, sau prin injecţii de capital la ESM.
Raportul Van Rompuy obţinut de Reuters notează că ESM ar trebui să aibă "caracteristicile necesare unei instituţii de credit", o sursă oficială din zona euro explicând că preşedintele
Consiliului UE se referă la acordarea unei licenţe bancare mecanismului, pentru a se putea finanţa de la Banca Centrală Europeană.
Franţa a insistat pentru ca BCE să acorde EFSF o licenţă bancară, însă banca a refuzat.
Surse oficiale europene susţin însă că situaţia ar putea fi diferită în cazul ESM, deoarece mecanismul va avea capital propriu iniţial de 80 miliarde euro şi va putea solicita majorări de capital de până la 620 miliarde euro, în timp ce resursele EFSF se limitează la garanţii guvernamentale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
