Victime colaterale ale războiului financiar dintre marile puteri cad economiile care se bazează pe exporturi în Rusia

Lovită prin devalorizarea rublei, Rusia ar putea contraataca perturbând piaţa cerealelor şi pe cea de finanţare a SUA

22 dec 2014 Autor: Bogdan Cojocaru

Prăbuşirea preţului petrolului şi devalorizarea dramatică a rublei au adus pe teritoriul Rusiei cele mai „sângeroase” lupte ale războiului financiar mondial.

Cea mai recentă luptă de am­ploare din războiul finan­ciar pornit de marile puteri eco­no­mice în timpul crizei mon­diale se duce prin scăderea pre­me­ditată a preţului petrolului, însoţită de colapsul rublei, scrie CNBC. Piaţa de petrol este suprasaturată de SUA şi statele mem­bre OPEC, în frunte cu Arabia Sau­dită. Lovitura este grea pentru economiile mai slabe care de bazează pe exporturile de hidrocarburi, dar deosebit de dură pentru Rusia. Anul trecut, vânzările de ţiţei şi de gaze naturale au contribuit cu aproape 70% la veniturile din export ale Rusiei. Tot în 2013, 50% din veniturile bugetului federal au provenit din taxele impuse pe activităţile de extracţie de minerale şi din taxele vamale pe exporturile de petrol şi de gaze.

 

Putin preferă să protejeze companiile de stat

Prăbuşirea rublei, cu aproape 50% faţă de dolar de la începutul anului, vine în con­di­ţiile unor decizii controversate ale Băncii Rusiei. Lipsa unor intervenţii de amploare ale băncii centrale este cea mai „şocantă” dintre acestea, consideră Brian Kelly, fonda­torul companiei de investiţii Brian Kelly.

„Implicit sau explicit, se pare că preşedintele rus Vladimir Putin a permis «o spargere» la rezervele valutare ale băncii centrale pentru a-i proteje pe oligarhi şi companiile de stat. Aceste companii au emis obligaţiuni în ruble şi fie le-au convertit imediat în dolari americani, fie au folosit datoriile ca garanţii la banca centrală”, a explicat Kelly într-o opinie publicată de CNBC. Banca Rusiei avea opţiunea de a apăra rubla dând speculatorilor din rezervele valutare sau de a da aceste rezerve companiilor controlate de stat. „Lipsa unor intervenţii decisive pe cursul de schimb sugerează că banca centrală a ales a doua variantă”, spune analistul.

Impactul economic al deciziei va fi simţit probabil de cetăţenii ruşi în condiţiile în care aceştia se confruntă cu inflaţie de peste 10%. Dacă Putin nu gestionează corect situaţia internă, Rusia s-ar putea să se confrunte cu turbulenţe sociale care ar putea ameninţa puterea lui Putin. De aceea următoarea mişcare făcută de preşedintele rus va defini următoarea bătălie din războiul financiar global. Principalele fronturi vor fi probabil piaţa cerealelor, titlurile de trezorerie ame­ricane şi aurul.

 

Rubla cu acoperire în aur

O mişcare cu efecte cât de cât puternice ar fi un atac financiar din partea Rusiei pe pia­ţa titlurilor americane de trezorerie. Rusia este unul dintre principalii creditori ai SUA şi „printr-o simplă apăsare pe buton îşi poate descărca portofoliul“, spune Kelly. În felul acesta, Moscova ar putea obţine valuta de care are nevoie foarte mult şi ar putea a­fec­ta economia americană forţând majo­ra­rea costurilor de împrumut. Cu rezervele va­lu­tare refăcute, Moscova ar putea acţiona pentru susţinerea rublei, plata datoriilor companiilor de stat sau să cumpere aur. Cu o monedă cu acoperire în aur, Rusia şi-ar re­zol­va problema inflaţiei şi ar tempera ne­li­niştea populaţiei.

 

Frontul cerealelor

Unii analişti consideră că principalul scop al invaziei ruseşti în Crimeea şi destabilizarea Ucrainei de către Moscova este obţinerea controlului oraşalor-port de la Marea Neagră, prin care trec aproape 30% din livrările totale de cereale la nivel mondial. Controlul acestor porturi ar fi pentru Putin o armă economică formidabilă.

În condiţiile în care continuarea actelor de agresiune în Ucraina va aduce cu siguranţă noi sancţiuni internaţionale contra Moscovei, este puţin probabil ca Putin să-şi mărească eforturile în acest sens. Totuşi, Moscova a început să acţioneze pe frontul cerealelor. Săptămâna trecută autorităţile ruseşti au tăiat informal exporturile de cereale, permiţându-le către doar câteva state, după ce a invocat controlate fito-sanitare mai stricte. 

Rusia frânează exporturile care scumpesc pâinea pe piaţa internă refuzând să emită certificatele de care au nevoie vânzătorii şi cumpărătorii de cereale, notează Bloomberg. Pe o piaţă normală, când oferta este mai mică, preţul creşte. Când Moscova a luat această decizie, preţul grâului urca pentru a şasea zi la rând. Însă urmarea deciziei a fost că vineri preţul grâ­ului a înregistrat cea mai mare scădere din iulie pe bursele americane, în condiţiile în care a devenit clar că exportatorii americani nu vor beneficia de golul lăsat de ruşi, potrivit Bloomberg. În schimb, de câştigat vor avea producătorii de cereale din UE.

„Pentru grâul polonez, unguresc, ger­man şi chiar şi cel românesc şi cel bulgar, da­că a mai rămas ceva, sunt veşti bune ce au fă­cut ruşii”, a afirmat pentru agenţia Thom­son Reuters James Dunsterville, analist la AgFlow.

În condiţiile deprecierii drastice a rublei, Rusia, al patrulea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, se confrunta cu exporturi record.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.12.2014

 
Cuvinte cheie:
rusia
, economii
, exporturi
, rubla
, razboi financiar
, vladimir putin
, moscova
, petrol
, aur
, banca centrala
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide