În SUA, unde tehnologia scumpă a fracturării hidraulice a dezlănţuit în urmă cu câţiva ani o revoluţie a gazelor şi petrolului de şist, cel mai mare operator de reţea energetică, Kinder Morgan, şi-a amputat cu 74% dividendele deoarece prăbuşirea preţurilor petrolului i-a redus drastic resursele de care are nevoie pentru plata unor datorii de 41 de miliarde de dolari. Chinurile celui mai mare operator de gazoducte din America de Nord sunt emblematice pentru problemele cu care încep să se confrunte producătorii de materii prime şi jucătorii din industria energetică.
„Niciodată în ultimii 30 de ani nu am văzut ca investiţiile din industria petrolului să scadă doi ani la rând, iar aceasta va avea pentru pieţe consecinţe câţiva ani de-acum încolo“, spune pentru CNBC Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). El apreciază că preţurile petrolului şi-ar putea continua declinul în 2016.
Cotaţiile ţiţeiului Brent, extras din Marea Nordului, şi ale celui produs în America de Nord au scăzut săptămâna aceasta sub 40 de dolari barilul pentru prima dată din 2009. Preţurile şi-au revenit uşor ieri.
Petrolul se ieftineşte accentuat din iunie anul trecut în contextul unui război al preţurilor şi al cotei de piaţă între marii producători. Aceştia forţează retragerea adversarului prin inundarea pieţei cu petrol, ceea ce duce la supraofertă şi la scăderea preţurilor. Companiile cu datorii mari din industria de profil sunt cele mai vulnerabile.
Estimările AIE arată că investiţiile din industria petrolieră au scăzut cu peste 20% în 2015, cel mai rapid declin din istorie.
Prăbuşirea preţurilor înseamnă probleme nu doar pentru companii, ci şi pentru guverne. Alexei Moiseev, viceministrul rus al finanţelor, a afirmat pentru Reuters că „dacă ţiţeiul se duce spre 20 de dolari, va trebui să efectuăm reduceri mai mari de cheltuieli. Am arătat că suntem dispuşi să efectuăm reduceri de cheltuieli bugetare în linie cu un preţ al petrolului de 60 de dolari. Dacă vrem să fim sustenabili pe termen lung la un preţ de 40 de dolari, avem nevoie de reduceri adiţionale. Dar dacă petrolul se duce la 20 de dolari, tăierile trebuie să fie şi mai adânci“. În 2008, preţul ţiţeiului Brent tatona pragul de 150 de dolari barilul.
Lord Browne, fostul CEO al companiei petroliere BP, a refuzat să excludă posibilitatea ca preţurile să se înjumătăţească din nou. Întrebat de Bloomberg dacă ţiţeiul poate atinge din nou 20 de dolari un baril, el a răspuns că în viitorul apropiat nimic nu este imposibil. „Pe termen lung, 20 de dolari pare greşit, dar mai în jos nu aş merge.“
