Cu o popularitate sub cea a fostului concurent din alegerile prezidenţiale François Hollande, Nicolas Sarkozy este pe cale să devină primul preşedinte din ultimele trei decenii care nu este reales pentru al doilea mandat.
Pentru a atrage electoratul, actualul preşedinte se avântă în discuţii tot mai extreme şi dă ultimatumuri Europei, al cărei salvator se imaginează. Ideile pe care le propune încep să semene cu cele ale "recalcitrantului" Hollande şi "extremistei" Le Pen.
Sarkozy este criticat de contracandidaţii săi pentru că pune în primejdie suveranitatea Franţei prin insistenţa pentru o supraveghere mai strictă în Uniunea Europeană şi prin relaţiile strânse pe care le are cu cancelarul german Angela Merkel şi în care adesea este văzut ca având rolul secundar. În faţa unei mulţimi de 70.000 de persoane - după unele surse - preşedintele francez a încercat să înlăture acuzele spunând că "luptând pentru alţii, Franţa luptă pentru sine", scrie France 24.
Sarkozy ameninţă cu "retragerea" din spaţiul Schengen
Sarkozy a ţintit în special legislaţia europeană care permite libera trecere prin spaţiul Schengen susţinând că aceasta nu permite suficient control la graniţe. El a ameninţat că Franţa se va retrage din acordul Schengen în următoarele 12 luni dacă nu sunt pornite negocieri pentru înăsprirea politicilor UE privind imigraţia.
"La vremuri de criză economică, dacă Europa nu-i poate cerne pe cei care-i trec graniţele nu-şi va putea finanţa bunăstarea. Avem nevoie de o disciplină comună în controlul la graniţă. Nu putem lăsa managementul fluxurilor migraţioniste pe mâinile tehnocraţilor şi tribunalelor", a spus preşedintele francez.
Mai mulţi diplomaţi europeni au avertizat însă că reformarea acordului Schengen este în realitate deja lansată, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt "un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României", notează AFP. România şi Bulgaria nu sunt incluse în spaţiul de liberă trecere, iar aderării lor i se opune în prezent Olanda. Franţa se mândreşte ca fiind părintele fondator al integrării europene.
"Ceea ce spune Sarkozy este de fapt ceea ce negociem de mai multe luni", a apreciat unul dintre diplomaţi. Principala reformă studiată prevede ca, pe viitor şi ca soluţie finală, statele Schengen să poată restabili temporar controalele la frontiera cu un alt stat Schengen în cazul unui aflux de imigranţi masiv şi necontrolat.
Problema imigranţilor ilegali este unul dintre punctele cheie pe care mizează contracandidatul de extremă dreapta Marine Le Pen în lupta pentru preşedinţie.
Sarkozy a cerut, de asemenea, măsuri comerciale protecţioniste mai dure şi i-a îndemnat pe partenerii europeni să adopte o legislaţie similară Actului Cumpără Made in USA, adoptat de Statele Unite în urma Marii Depresiuni Economice şi care statua ca guvernul să dea prioritate produselor americane la achiziţii. În cazul în care celelalte state europene nu sunt de acord cu planul său, preşedintele francez vrea implementarea unilaterală a lui în Franţa, notează The Wall Street Journal.
"Vreau o Europă care-şi protejază cetăţenii. Nu mai vreau această competiţie sălbatică. Spun «Nu!» unei Europe care-şi deschide pieţele când alţii nu o fac", a afirmat Sarkozy.
Riposta lui Hollande
Liderul socialist Hollande a ripostat descriind discursul ca fiind "ipocrit", având în vedere că Sarkozy critică adesea dorinţa sa de a renegocia pactul fiscal european cerut UE de Germania în sensul insistării pe stimularea creşterii economice.
"M-a acuzat că vreau să renegociez acordul referitor la disciplina bugetară şi austeritate. Acum Sarkozy, încapabil să prezinte alte idei francezilor, foloseşte Europa ca ţap ispăşitor", a spus Hollande. Discursului lui Sarkozy i-au lipsit ideile privind politicile economice pe care multă lume le-a aşteptat. Contracandidaţii preşedintelui apreciază lipsa unui manifest concret, ceea ce face ca planurile lui Sarkozy să pară hazardate şi slab pregătite, notează Thomson Reuters. Sarkozy este cel mai puţin plăcut din primii cinci lideri ai Europei. Spre deosebire, Angela Merkel este cel mai apreciat şef de stat.
"Sentimentele sunt puternice în legătură cu Sarkozy. El enervează atât în Europa, cât şi în Franţa", a afirmat Gael Sliman, şeful institutului BVA Opinion.
După venirea la conducerea statului în 2007, actualul preşedinte a pierdut rapid din popularitate din cauza stilului "ţipător" de viaţă şi a imaginii de aliat al bogaţilor care s-a dovedit a fi greu de şters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
