"Sper că această anchetă va oferi alinare văduvei" fostului agent rus, mort în 2006, la Londra, otrăvit cu poloniu, o substanţă radioactivă, a comentat ministrul.
Decizia intervine în contextul în care Londra militează pentru o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei, în urma prăbuşirii zborului MH17 în estul Ucrainei, probabil doborât cu o rachetă trasă - potrivit Statelor Unite - din zona aflată sub controlul rebelilor proruşi.
Aleksandr Litvinenko, care a murit la vârsta de 43 de ani, un transfug din cadrul FSB (serviciile ruse de informaţii) refugiat în Marea Britanie, a băut un ceai, în noiembrie 2006, cu Andrei Lugovoi, un agent secret rus, şi omul de afaceri Dmitri Kovtun, la un hotel londonez.
El a murit la scurt timp după aceea otrăvit cu poloniu.
Văduva sa, Marina Litvinenko, s-a declarat "uşurată şi încântată" de anunţarea acestei anchete care, în opinia ei, le transmite asasinilor soţului său mesajul potrivit căruia "puţin contează cât de puternic eşti, adevărul va ieşi până la urmă la iveală".
Guvernul britanic a refuzat până acum să dispună efectuarea unei "anchete publice" - care permite, contrar a ceea ce sugerează numele acesteia, examinarea cu uşile închise a unor documente sensibile.
Theresa May voia, iniţial, să aştepte rezultatele unei anchete judiciare ("inquest") asupra decesului.
Magistratul însărcinat cu efectuarea acestei anchete declara, în 2013, că regretă faptul că se află în imposibilitatea de a examina un eventual rol al statului rus în asasinat şi a pledat pe lângă Guvern, dar fără succes, să fie declanşată o anchetă publică în acest sens.
Cazul Litvinenko este un subiect de contencios între Londra şi Moscova, din cauza refuzului Rusiei de a-l extrăda pe Andrei Lugovoi, considerat de către anchetatorii britanici principalul suspect în acest asasinat.
În iulie 2013 Theresa May a recunoscut că diplomaţia a fost unul dintre "factorii" care au controbuit la decizia Londrei de a renunţa la efectuarea unei anchete publice.
