Câteva state din zona euro, printre care Germania şi Slovenia, au încălcat ceea ce până cum era considerat tabu şi au sugerat că este nevoie de un „plan B“ pentru cazul în care negocierile cu Grecia falimentară eşuează.
Analiştii s-au grăbit să avanseze planuri şi au găsit unul în care Grecia intră în incapacitate de plată a datoriilor, dar rămâne în zona euro. Multe vor depinde de bănci şi de BCE.
Intrarea în incapacitate de plată în zona euro nu este ceva fără precedent. Grecia a intrat efectiv în default în 2012, când a recurs la cea mai mare restructurare a datoriilor din istorie, scrie The Telegraph. Înainte să devină politician, Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe, a promovat ideea ca Grecia să intre în default, dar să păstreze euro.
„Durerea amputării Greciei va fi la fel de mare cu cea a dezmembrării zonei euro“, spunea el în urmă cu trei ani. Actualul guvern a fost ales cu mandatul clar de a păstra Grecia în zona euro. Şi poate face aceasta.
Grecia are de făcut 15 rambursări de datorii până la sfârşitul luni iulie, totalizând 16,5 miliarde de euro. Plăţile includ achitarea unor titluri de trezorerie pe termen scurt, a unor împrumuturi luate de la FMI şi onorarea unor obligaţiuni deţinute de BCE. Viabilitatea unui default în interiorul zona euro depinde de care dintre aceste obligaţii de plată nu sunt onorate.
Grecii vor să nu plătească datoriile către BCE
„Cel mai clar default din toate timpurile“ ar fi declanşat de eşecul Greciei de a rambursa ce datorează către BCE, crede Carsten Brzeski, economist-şef la ING. Oficiali greci de rang înalt au indicat că aceasta ar fi opţiunea preferată în condiţiile în care banca centrală a zonei euro a ţinut din scurt guvernul Syriza de când acesta a venit la putere, în ianuarie. În iulie vor ajunge la scadenţă obligaţiuni de 3,5 miliarde de euro deţinute de BCE. Rămâne un mare semn de întrebare dacă Atena va rezista până atunci.
FMI
Problema imediată a Greciei este plata datoriilor către FMI. Cum o nouă tranşă din pachetul de bailout internaţional pentru Atena pare improbabilă până departe în luna mai, cea mai probabilă dată la care Grecia poate intra în incapacitate de plată a datoriilor către FMI este 12 mai, când are de plată 760 milioane de euro. Dar ratarea unei astfel de plăţi nu va declanşa imediat un scenariu de default general. Guvernul va beneficia de o perioadă de graţie de 30 de zile. Însă eşecul va pune sub semnul îndoielii capacitatea Greciei de a rambursa datoriile către ceilalţi creditori, Fondul European de Stabilitate Financiară şi BCE. Dacă Grecia va fi sau nu considerată în default pe aceste plăţi va depinde de partenerii creditori. Documentaţia acestor finanţări conţine destule ambiguităţi pentru a permite creditorilor să continue să ajute financiar guvernul elen.
Bonurile de Trezorerie
Cea mai mare parte a datoriilor imediate ale Greciei este sub forma bonurilor de Trezorerie – 12 miliarde euro. Până acum, Atena a reuşit să rostogolească aceste titluri pe termen scurt, cumpărătorii locali continuând să ajute guvernul. Însă apetitul străinilor dispare. Doar China a arătat ceva interes. Guvernul poate continua această formă de finanţare, cred analiştii de la ING, în pofida lichidităţilor reduse.
Totul se rezumă la bănci
În orice scenariu posibil de default, sănătatea sistemului bancar elen va fi cea care va determina cât de aproape va veni Grecia de ieşirea din zona euro. Băncile deţin cea mai mare parte a datoriilor, şi de aceea soarta lor este legată de situaţia financiară a guvernului. Dacă Grecia intră în default, de atitudinea BCE va depinde ieşirea sau rămânerea Greciei în zona euro.
BCE, care alimentază cu lichiditate băncile greceşti, a interzis deja ca băncile să acumuleze şi mai multe datorii suverane. Asistenţa financiară este condiţionată de solvabilitatea băncilor şi de suficienţa garanţiilor. Dacă băncile greceşti rămân în portofolii cu obligaţiuni care nu mai pot fi plătite, BCE cu siguranţă ca va sista finanţarea de urgenţă.
Este vorba de finanţare de urgenţă, nu eternă, a explicat Giles Moec, analist la Bank of America.
Dacă Grecia intră în default, pieţele vor intra şi ele în haos. Grecii se vor grăbi să-şi retragă economiile şi vor fi instaurate rapid restricţii ale mişcării capitalului. Cu aceste controale implementate, guvernul va începe să emită IOU-uri pentru a-şi plăti furnizorii, salariile şi pe pensionri. Aceste cecuri vor lua rolul unei monede paralele cu euro. Următoarea misiune a guvernului va fi să găsească fonduri pentru recapitalizarea sistemului bancar pentru a preveni un colaps de proporţii. Singura sursă de încredere va fi tot Europa. În acest punct, totul va depinde de jocul politic.
