Marile corporaţii şi băncile chiar încep să se gândească că ar fi posibilă dispariţia euro

După trei ani în care sce­na­riile privind eventua­la prăbuşire a zonei eu­ro stârneau zâmbete iro­­nice sau ridicări din sprân­­ceană, ideea dispariţiei monedei uni­ce tinde să se insinueze deja în me­diile bancare şi de business inter­naţionale.

Presa internaţională scrie despre companii precum ICAP, platforma globală de tranzacţii financiare, sau gigantul farma Novo Nordisk care îşi pun această problemă la modul practic. Corporaţii germane precum Siemens sau Volkswagen au ajuns să-şi mute banii în depozite la Banca Centrală Europeană, după cum scrie Reuters.

Într-o spirală care nu se mai sfârşeşte, Italia a ajuns să plătească aproape 8% pe an pentru a-şi putea plasa obligaţiunile, agenţiile de rating macină zilnic bănci şi state deopotrivă cu ameninţări de înrăutăţire a calificativelor, iar spectrul recesiunii se întinde peste vestul Europei, îngropând şi perspectivele de creştere ale Estului.

Est care se vede din nou, ca şi în 2008 - 2009, prizonierul scenariilor catastrofice privind tăierea finanţărilor dinspre zona euro la care şi-au dorit atât de mult să adere în ultimul deceniu.

Într-o reacţie de-a dreptul drama­ti­că, ministrul polonez de externe Radek Sikorski aflat la Berlin a cerut Ger­ma­niei să facă ceva împotriva unei pră­bu­şiri a zonei euro care ar avea "con-secinţe apocaliptice".

"Mă tem mai puţin de puterea ger­ma­nă decât de inactivitatea ger­ma­nă. Aţi devenit naţiunea indispen­sabilă a Europei", a spus şeful diplomaţiei poloneze.

Miniştrii de finanţe din zona euro urmau să aprobe ieri detaliile planului de extindere a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF), precum şi acordarea următoarei tranşe de împrumut, de 8 miliarde de euro, pen­tru Grecia. Pe de altă parte, Auto­ritatea Bancară Europeană (ABE) ar fi trebuit să stabilească până astăzi de cât capital suplimentar au ne­voie băncile pentru a ajunge la o rată de adec­vare a capitalului de 9% în vara anu­lui viitor, dar a amânat anunţul până când mi­niştrii de finanţe din UE vor stabili planul de creştere a încre­derii în sistemul financiar.

În România, Ministerul Finanţelor nu reuşeşte să atragă sumele propuse prin licitaţiile de titluri de stat şi resimte din nou presiuni de creştere a dobân­zi­lor, în timp ce băncile la rândul lor se lupt­ă să atragă lichidităţi de la clienţi ofe­rind dobânzi de peste 7% la lei şi peste 4% la euro, dobânzi care vor ajun­ge inevitabil şi în costul finanţării statului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels