Marile puteri ale Europei se ciondănesc pe cât de mult şi de unde să fie tăiat bugetul UE. Marii pierzători ar putea fi ţările din Europa de Est

2 nov 2012 Autor: Bogdan Cojocaru

Marile puteri ale Europei se ciondănesc pe cât de mult şi de unde să fie tăiat bugetul UE. Marii pierzători ar putea fi ţările din Europa de Est

Vezi galeria foto Premierul britanic David Cameron (dr.), la presiunesa celor care se revoltă în propriul partid, va cere tăieri substanţiale în bugetul UE, iar preşedintele francez François Hollande (stg.) va ţine cu dinţii de fondurile primite de ţara sa pentru agricultură. AFP/Mediafax Foto

În vremuri în care UE se afundă în criză, iar statele ar trebui să facă front comun, marile economii europene agită şi mai mult apele punând piedici în calea aprobării bugetului pe termen lung al UE, proiect al CE creat cu scopul de a stimula creşterea şi angajările.

Premierul britanic David Cameron, umilit în parlament de euroscepticii din propriul partid, cere la presiunile acestora tăieri adânci în buget, iar Franţa ameninţă că va bloca procesul de aprobare dacă reducerile vor fi făcute la fondurile pentru agricultură, de care acum beneficiază din plin.

Alternativa ar fi tăieri în fondurile de dezvoltare, un stimul vital pentru eco­nomiile mai slabe din Europa de Est.

Cameron a fost umilit de parlamentari rebeli din Partidul Conservator, care, sprijiniţi de opoziţie, au votat împotriva poziţiei guvernului referitoare la negocierile pentru bugetul UE pe perioada 2014-2020, scrie Financial Times. Votul nu obligă, dar subliniază riscul de implozie al guvernului britanic şi-l forţează pe Cameron să se supună voinţei rebelilor, care sunt hotărâţi să-l determine pe premier să adopte o atitudine mai dură faţă de UE.

Rebelii vor ca guvernul să nu mai susţină propunerea de a se îngheţa bugetul, ci să ceară tăieri masive.

"A venit timpul ca Bruxellessul să-i asculte pe britanici şi să facă ceea ce cu toţii facem, anume să tăiem din material", a declarat parlamentarul conservator Mark Pritchard, unul dintre liderii revoltei, notează Thomson Reuters.

CE a propus un buget de 1.030 miliarde de euro, cu 5% mai mare decât cel din perioada 2007-2013. Comisia vede în acest proiect o unealtă pentru efectuarea de investiţii care să stimuleze creşterea economică şi a numărului de locuri de muncă.

"În cel mai bun caz, ne-ar plăcea ca bugetul să fie tăiat, iar în cel mai rău caz l-am vrea îngheţat şi sunt pregătit să-mi folosesc dreptul de veto dacă nu obţinem un acord care să fie în interesul Marii Britanii. Acest guvern adoptă în negocieri o poziţie mai dură decât a avut-o orice guvern de la intrarea noastră în UE", a declarat Cameron în faţa parlamentarilor.

O politică austeră este urmărită şi de Germania, cea mai mare economie europeană şi ţara cu cea mai mare contribuţie la bugetul UE. Berlinul, dar şi alţi contributori neţi ar vrea un buget cu 100.200 miliarde de euro mai mic.

În faţa acestor poziţii, preşedinţia cipriotă a Uniunii a propus reduceri de peste 50 de miliarde de euro ca soluţie de compromis, tăierile urmând să afecteze fondurile destinate agriculturii. Propu­nerea a isterizat guvernul de la Paris.


Franţa spune "nu!" tăierilor din agricultură, sector gestionat de un comisar român

"Ne opunem reducerilor. Franţa nu va sprijini un buget multianual care nu menţine fondurile politicii agricole comune", a avertizat ministrul francez al afacerilor europene Bernard Cazeneuve.

Chiar şi cu reducerile propuse, agri­cultura va rămâne domeniul în care se va cheltui cel mai mult, austeritatea lovind mai ales cercetarea şi investiţiile de infra­structură ale celor mai sărace economii ale UE, cele din Europa de Est.

Comisarul european pentru agri­cultură este românul Dacian Cioloş, un apărător îndârjit al politicii agricole comune, care combină plata directă de subvenţii pentru recolte şi terenuri cu mecanisme de spriji­nire a preţurilor, precum garantarea unor preţuri minime şi tarife de import.

Frontul Parisului este susţinut de Irlanda şi Austria. Dar ministrul adjunct pentru politică externă din Germania Michael Link a sugerat că Franţa ar putea duce o luptă deja pierdută, deoarece Berlinul va continua să insiste pe tăieri adânci pentru a crea un "buget modern" care are ca priorităţi creşterea economică şi competitivitatea.

Ţările membre ale UE din Europa de Est primesc pentru dezvoltare regională mai multe fonduri decât pentru agri­cultură, iar aceşti bani le permit să se apere de recesiune.

De aceea, politiceni regionali precum ministrul polonez pentru Europa Piotr Serafin militează pentru menţinerea cheltuielilor cu dezvoltarea.

"Polonia este o ţară care în special ştie să utilizeze fondurile structurale şi are un impact major asupra economiei din regiune. Polonia generază creştere în alte economii din UE şi aduce un aport la bunăstarea generală din Uniune, astfel că Polonia reprezintă o investiţie bună", a spus Serafin.

Cheltuielile pentru agricultură şi dezvoltare regională însumează trei sferturi din bugetul UE.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.11.2012

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
Europa
, bugetul UE

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine