Apoi, nici sursele de obligaţiuni nu sunt inepuizabile. Astfel că preşedintele BCE a tăiat şi a prelungit în acelaşi programul de quantitative easing şi a modificat parametrii programului pentru a putea cumpăra noi tipuri de datorii.
Decizia BCE a surprins negativ pieţele, investitorii înghesuindu-se să cumpere obligaţiuni germane ultrasigure, iar euro înregistrând o volatilitate accentuată.
Banca centrală a zonei euro a decis ieri să extindă cu nouă luni, până la sfârşitul anului 2017, programul de achiziţii de obligaţiuni, să menţină nivelul achiziţiilor la 80 de miliarde de euro pe lună până în martie 2017, aşa cum prevedea planul iniţial, apoi să-l reducă din aprilie la 60 de miliarde de euro, notează The Wall Street Journal.
În detalierea schimbărilor făcute de BCE, preşedintele băncii Mario Draghi a insistat, de mai multe ori, că reducerea valorii achiziţiilor nu este echivalentul tapering-ului american (retragerea programului de QE), care a băgat în sperieţi în 2013 pieţele din întreaga lume, ci opusul. BCE poate astfel cumpăra mai multe obligaţiuni. Instituţia nu a intervenit asupra dobânzilor de politică monetară, dar a schimbat parametrii schemei de achiziţii de obligaţiuni. Astfel, după cum a explicat Draghi, banca va putea de acum să cumpere obligaţiuni cu yielduri mai mici decât „rata dobânzii de depozit“ (dobânda percepută sau plătită băncilor care-şi depozitează banii la BCE), acum de -0,4%. Aceasta înseamnă că BCE poate achiziţiona titluri ultrasigure, cum ar fi obligaţiuni germane cu scadenţe mici, până acum prea scumpe pentru a se încadra în limitele de achiziţie.
Pentru unii analişti, coborârea acestui prag reprezintă un pas spre „QE infinity“.
Draghi a spus că decizia de ieri a fost luată pentru ca BCE să poată fi sigură că va avea „o prezenţă susţinută pe piaţă“. Întrebat dacă nu cumva BCE va înregistra pierderi dacă cumpără datorii cu randamente mai mici decât rata dobânzii de depozit, Draghi a explicat că „scopul nostru este să asigurăm stabilitatea preţurilor şi nu să facem profit“. Prin programul de QE BCE împiedică creşterea yieldurilor obligaţiunilor statelor cu probleme din zona euro la niveluri nesustenabile, prevenind astfel apariţia unor situaţii critice cum au fost cele din criza datoriilor suverane. Obligaţiunile cu yielduri sub zero sunt tranzacţionate sub valoarea nominală, astfel că un investitor nu-şi va primi înapoi toţi banii când titlurile ajung la scadenţă, arată The Guardian.
BCE are motive să fie prudentă. Potrivit estimărilor instituţiei, inflaţia va ajunge în 2019 la 1,6%, sub nivelul ţintă de foarte aproape de 2%. Aceasta sugerează că politica monetară va rămâne acomodativă mai mult timp.
Draghi a spus că aceste „calibrări“ reflectă „revenirea moderată, dar tot mai solidă, a economiei zonei euro“.
bogdan.cojocaru@zf.ro
