Medvedev: Rusia va bombarda Siria până când Damascul va obţine pacea în condiţii favorabile

15 feb 2016 Autor: Valentin Vidu - Mediafax

Rusia intenţionează să continue campania împotriva rebelilor în Siria până când Damascul va putea să obţină pacea în condiţii favorabile, declară premierul rus Dmitri Medvedev pentru revista Time.

Între ţintele ofensivei în curs a regimului sirian împotriva oraşului Alep, dar şi împotriva altor oraşe siriene, se află şi rebeli "care fug pe-acolo cu arme automate", nu doar teroriştii din cadrul grupării Statul Islamic (SI), recunoaşte premierul rus în acest interviu pentru revista americană.

"Sunt cu toţii nişte bandiţi şi nişte terorişti", a declarat premierul rus sâmbătă, în acest amplu interviu, pe care l-a acordat la Munchen, în Germania, unde a condus delegaţia rusă la Conferinţa pe teme de securitate.

"Se mută de colo-colo, între ei, din mai multe motive: sunt mai bine plătiţi în altă parte sau se ceartă între ei. Aşa că este dificil ca noi să spunem care este diferenţa dintre cei moderaţi şi cei nu-tocmai-moderaţi, cei buni şi cei răi", a spus Medvedev.

El a făcut aceste declaraţii după ce diplomaţi din Rusia, Statele Unite şi alte 15 ţări au încheiat un acord, mediat de ONU, la Munchen, vizând să pună capăt ostilităţilor. Însă Medvedev crede că acest acord nu va fi respectat.

Prevederile dure ale documentului "ne dau motive să fim prudent optimişti, să sperăm că vom putea ajunge la un acord cu privire la viitor, la modul cum va decurge procesul de pace în Siria, la dialogul intersirian, principiile acestuia, participanţi", a apreciat el. "Şi cu privire la un armistiţiu", a adăugat Medvedev după ce a făcut o pauză.

Eforturile din ultimele săptămâni în vederea unui armistiţiu în Siria au fost afectate de intensificarea asaltului regimului asupra oraşului Alep, asediat, unul dintre cele mai importante fiefuri ale rebelilor. Susţinute de bombardamente ale forţelor aeriene ruse, forţe guvernamentale siriene au câştigat teren împotriva unor grupări rebele şi s-au apropiat de oraş, obligând zeci de mii de civili să se refugieze către frontiera cu Turcia.

Întrebat când va înceta această ofensivă - după ce regimul cucereşte Alepul sau poate nici atunci -, Medvedev a răspuns că el crede "că totul trebuie să se oprească atunci când se face pace".

Condiţiile pe care le-a înşiruit în vederea unei asemenea păci, arată însă cât de îndepărtată este pacea, comentează Time. În primul rând, este necesar ca preşedintele sirian Bashar al-Assad să stea la masa negocierilor cu forţele rebele, "care sunt capabile să ajungă la un acord", a subliniat Medvedev, adăugând că "cercul acesta de persoane urmează încă să fie stabilit".

După aceea este necesar ca părţile implicate în negocieri să convină asupra structurii politice a Siriei şi procesului reformelor democratice. Ele vor trebui să stabilească totodată rolul lui al-Assad în viitorul Siriei, "pentru că altfel ar fi ciudat", a declarat premierul rus, adăugând că "în acel moment" luptele "trebuie să înceteze".

Însă al-Assad nu intenţionează să pună capăt conflictului prea curând, în contextul în care trupele sale au revenit de pe marginea prăpastiei înfrângerii, după ce Rusia a intervenit să le susţină, la sfârşitul lui septembrie, recucerind teritorii de la rebeli, care încearcă să-l înlăture de la putere din 2011 încoace.

La doar câteva ore după anunţarea Acordului de la Munchen, al-Assad şi-a exprimat clar intenţia de a recuceri controlul asupra întregii Sirii. "Indiferent dacă putem sau nu, acesta este scopul pe care căutăm să-l atingem fără nicio ezitare", a declarat el pentru AFP.

Medvedev a evitat să răspundă în mod direct atunci când Time l-a întrebat dacă Rusia împărtăşeşte acest scop al lui al-Assad. "Nu el este cel care stabileşte amploarea prezenţei militare ruse acolo", a declarat şeful Guvernului rus, sugerând că Moscova se va opune oricărei împărţiri a Siriei între al-Assad şi opoziţie.

"Noi dorim ca Siria să rămână între frontierele ei istorice, ca o ţară unificată", a declarat el, adăugând că "niciunul dintre noi nu are nevoie de altă Libie, care s-a rupt în bucăţi, sau de haosul în care se află diverse teritorii sub comanda unor lideri militari sau, ca să le spunem pe nume, bandiţi, indiferent ce retorică religioasă folosesc drept acoperire".

Oficiali occidentali au început să recunoască, în ultima perioadă, că Rusia joacă un rol important în Siria şi că succesul sau eşecul oricărui acord de pace depinde de voinţa Moscovei de a-şi înceta bombardamentele asupra poziţiilor rebele.

Diplomaţilor occidentali le-a fost dificil să negicieze cu al-Assad - pe care-l acuză de comiterea unor atrocităţi - înainte de campania aeriană rusă. Aproape un sfert de milion de oameni au fost ucişi în cei aproape cinci ani de război, iar peste zece milioane de oameni - reprezentând aproape jumătate din populaţia ţării - au fost nevoiţi să-şi abandoneze locuinţele. Mulţi s-au refugiat în Europa, unde un aflux de migranţi fără precedent a destabilizat Uniunea Europeană.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDH) a devenit, pe 8 februarie, ultimul dintr-o serie de organisme internaţionale care acuză Guvernul al-Assad de crime împotriva umanităţii, inclusiv torturarea sistematică şi uciderea unor deţinuţi.

Invitat să spună ce părere are despre acest raport ONU, care citează "materiale documentare considerabile" drept probe ale unor crime de război, Medvedev a declarat că este necesar ca documentul să fie studiat cu atenţie, iar "în cazul în care conţine probe solide, este necesar să fie supus unei evaluări juridice internaţionale". Însă asemenea acuzaţii nu vor afecta relaţiile dintre Rusia şi regimul sirian. "Aliaţii pot fi diferiţi ca natură", a spus Medvedev când a fost întrebat în acest sens.

Unele alianţe, ca cele dinainte de război între Siria şi foştii săi parteneri din Franţa, Turcia şi Arabia Saudită, se pot nărui când izbucneşte un conflict. "Ei au ajutat Siria să se dezvolte, iar apoi şi-au schimbat poziţia peste noapte", a reproşat Medvedev, în timp ce legăturile dintre Rusia şi Siria s-au dovedit mai rezistente. "Astfel, în prezent, problema nu este cu cine ne aliem, ci a unui comportament responsabil", a apreciat el.

 

Medvedev a avertizat Statele Unite şi aliaţii lor arabi să nu trimită forţe terestre în Siria pentru a susţine opoziţia. "Să ne amintim ceea ce s-a întâmplat în Afganistan", a spus el, referindu-se la invazia americană din 2001. "Încă nu pot pleca de acolo. Imediat ce un conflict ajunge în punctul operaţiunilor terestre, devine nesfârşit. Acesta este pericolul. Aşa că nu faceţi acest lucru. Nu-l folosiţi nici măcar ca tehnică pentru a speria", a subliniat Medvedev, adăugând că Moscova nu intenţionează să facă aşa ceva.

Medvedev a oferit revistei acest interviu de 40 de minute, în biblioteca unui hotel, la câteva ore după ce premierul rus a susţinut un discurs la Conferinţa pe teme de securitate de la Munchen. El a declarat în acest discurs că Rusia şi Occidentul au "căzut în perioada unui nou Război Rece".

Medvedev a părut că vrea să îndulcească această declaraţie, care nu-i pare caracteristică, potrivit revistei. Fără să fie întrebat despre această declaraţie, el a spus că "poate această construcţie pluteşte în aer undeva", adăugând că "n-am spus că a început un nou Război Rece". Mai degrabă acţiunile NATO "ne împing către apariţia unui nou Război Rece. Aşa am spus şi sunt pregătit să confirm acest lucru", a adăugat el.

Medvedev, care a evocat planurile NATO de a descuraja agresiunea rusă, prin staţionarea unor trupe suplimentare în Europa de Est, a apreciat că "dacă acest lucru nu înseamnă pregătiri pentru alt Război Rece, atunci pentru ce sunt? Pentru un război fierbinte? Aceasta este realitatea".

Şeful Guvernului rus a mai declarat că nicio presiune din partea Occidentului - cu atât mai puţin sancţiunile impuse Rusiei din cauza incursiunii sale militare în Ucraina - nu va obliga Moscova să-şi schimbe politicile. Prin aceste sancţiuni, Occidentul a vrut să "pedepsească" Rusia. "Întrebarea este dacă chiar ne pedepsesc. Poate că ne-au făcut să ne simţim inconfortabil câteva momente. E rău? Nu neapărat. Ne dezvoltăm. Trăim şi ne vom dezvolta. Şi-au schimbat autorităţile ruse poziţia? Nu", a adăugat el.

Costurile acestor sancţiuni, care au urmărit să întrerupă accesul Rusiei pe pieţele financiare occidentale, au ajuns la zeci de miliarde de dolari de când au fost impuse, în 2014, afirmă Medvedev. Însă Rusia nu va cere niciodată Occidentului să le ridice, a subliniat el.

 

 
Cuvinte cheie:
RUSIA
, MEDVEDEV
, SIRIA
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide