Deşi Germania s-a confruntat cu aceleaşi probleme de care s-au lovit alte ţări vestice, terorismul, valul de refugiaţi, criza financiară mondială şi ameninţarea războiului, sub conducerea lui Merkel economia germană a crescut puternic, iar majoritatea alegătorilor germani nu-şi doresc niciun fel de schimbare.
Cinci milioane de germani nu aveau o slujbă în momentul în care Merkel a venit la putere în septembrie 2005, cel mai ridicat şomaj din anii ‘30. De atunci, şomajul a scăzut dramatic.
Costurile legate de forţa de muncă au crescut mai lent în Germania decât în multe alte economii avansate, crescând competitivitatea. Astfel, exporturile au crescut la 46% din PIB, de patru ori mai mult decât în SUA. Euro slab a sporit şi mai mult competitivitatea firmelor germane, potrivit Wall Street Journal.
Mulţi dintre muncitori se bucură de fructele boomului exporturilor germane, iar alegătorii germani nu vor uita probabil de anii de prosperitate aduşi de Merkel.
În contextul unui naţionalism economic şi politic în creştere la nivel mondial, Merkel a devenit unul dintre principalii susţinători ai comerţului liber. Excedentul comercial de 280 miliarde de dolari atins de Germania anul trecut a fost depăşit numai de cel al Chinei, de 479 mld. dolari.
Din acest punct de vedere există un dezavantaj, scrie Bloomberg: Germania este vulnerabilă la orice restrângeri ale comerţului liber.
Deşi două treimi din exporturile germane merg în prezent către restul Europei, Germania îşi menţine amprenta asupra comerţului mondial printr-o reţea de 130 de camere internaţionale de comerţ din aproximativ 90 de ţări, incluzând 35 în Asia şi peste 20 în America Latină.
De bază sunt dominaţia ţării în mai multe industrii competitive, cât şi brandurile bine cunoscute ale ţării, ca VW, Siemens, Bayer. La fel de importante sunt şi companiile mai puţin cunoscute ale ţării, care generează cea mai mare parte a exporturilor.
Aversiunea nemţilor faţă de schimbări radicale şi dorinţa acestora de stabilitate ar putea-o ajuta de asemenea pe Merkel, potrivit CNBC.
„Nu este momentul experimentelor. Nemţii nu vor să o ia de la capăt cu un nou cancelar“, spune Ralf Welt, managing director al Dicomm Advisors, o companie de consultanţă în domeniul politic din Berlin.
Creştin-democraţii lui Merkel au în prezent un avans de 17% în faţa celor mai apropiaţi rivali, social-democraţii, potrivit ARD.
Nemulţumirea publică privitoare la politica „uşilor deschise“ adoptată de Merkel, care a permis intrarea a 1 milion de refugiaţi în Germania, a fost temperată de satisfacţia legată de condiţiile economice, scrie CNBC.
Şi totuşi, unii economişti spun că miracolul economic german recent este doar o coincidenţă fericită, potrivit Wall Street Journal. Principalele produse de export ale ţării au fost absorbite de o Asie în curs de industrializare.
Unii economişti spun de asemenea că economia germană este vulnerabilă în faţa schimbărilor care se produc în prezent la nivel mondial. Germania depinde masiv de firmele sale mici şi mijlocii, Mittelstand, care sunt conservatoare financiar şi investesc relativ puţin în cercetare şi dezvoltare.
Start-up-urile germane nu au fost capabile să repete succesul firmelor tech americane din cauza unei lipse de finanţare şi a unei aversiuni culturale faţă de asumarea de riscuri.
De asemenea, antreprenorii germani se lovesc de obstacole birocratice considerabile, iar reglementările de pe piaţa muncii sunt relativ rigide, spun economiştii, potrivit Wall Street Journal.
În acelaşi timp, Germania depinde într-o măsură foarte mare de industria auto, ceea ce-i face economia vulnerabilă în faţa unor schimbări dramatice, cum ar fi reorientarea către autovehiculele electrice.
Germania îşi creşte investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi încearcă să-şi încurajeze firmele să investească în tehnologii digitale. Şi totuşi, economiştii spun că ţara investeşte prea puţin, atât la nivel privat, cât şi public, în infrastructura digitală şi de transport şi în sistemul energetic.
