Miniştrii de Finanţe din grupul ţărilor puternic industrializate (G7), cu excepţia reprezentantului american, au emis un comunicat comun în care îşi exprimă "dezamăgirea şi îngrijorarea unanimă" privind decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a impune taxe vamale la importurile de oţel,aluminiu.
Semnatarii comunicatului, redactat de Canada, cer o "acţiune decisivă" pentru soluţionarea disputei comerciale la summitul liderilor G7, programat să înceapă vineri la Charlevoix, Quebec, relatează agenţia Reuters.
Taro Aso, ministrul nipon de Finanţe, a subliniat că "acesta este un caz foarte rar în care opoziţia faţă de Statele Unite a fost unanimă".
"Suntem îngrijoraţi de aceste acţiuni care nu doar că nu contribuie la ajutarea economiei, ci de fapt sunt distructive, iar în această privinţă sunt de acord toate cele şase ţări care şi-au exprimat punctul de vedere secretarului (SUA al Trezoreriei) Mnuchin", a declarat Bill Morneau, ministrul canadian al Finanţelor, după încheierea reuniunii miniştrilor de Finanţe din grupul statelor puternic industrializate (G7), care s-a desfăşurat în staţiunea montană Whistler din Canada.
"În cadrul (reuniunii) G7 au fost discutate mai multe chestiuni asupra cărora nu a existat niciun acord. Este într-adevăr destul de neobişnuit în istoria G7", a declarat Olaf Scholz, ministrul german de Finanţe.
Pe de altă parte, reprezentantul SUA, Steven Mnuchin, a declarat că nu împărtăşeşte punctul de vedere privind comerţul al celorlalte şase ţări, adăugând că preşedintele Trump se concentrează pe "reechilibrarea relaţiilor comerciale".
Preşedintele SUA, Donald Trump, a impus taxe vamale de 25% la importurile de oţel şi de 10% pentru aluminiu. Ţările din Uniunea Europeană, Canada şi Mexicul erau exceptate, dar Donald Trump a refuzat prelungirea excepţiilor după 1 iunie.
Astfel, toate celelalte şase ţări G7 - Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia - sunt acum nevoite să plătească taxele vamale pentru oţel şi aluminiu impuse de către Administraţia Donald Trump, măsuri care în general au drept scop să combată producţia excesivă a Chinei.
