a
În Polonia, presa speculează ca PKO BP şi Pekao, cele mai mari bănci de acolo, vor fuziona. De asemenea, presa speculează că ar putea fuziona şi grupurile de rafinare PKN Orlen şi Lotos. La toate aceste companii statul polonez este acţionar majoritar.
În Ungaria, ofensiva bancară peste graniţe este condusă de OTP, cea mai mare bancă din Ungaria. După finalizarea achiziţiei băncii sârbe Vojvodjanska la începutul acestei luni, CEO-ul OTP Sandor Csanyi a anunţat că banca sa va face noi achiziţii în Serbia dacă se va ivi ocazia. Una dintre posibilele ţinte este Komercijalna, scrie agenţia MTI. Cota de piaţă a OTP în Serbia a crescut la 5,7% odată cu cumpărarea Vojvodjanska.
Acum, banca maghiară ocupă locul şapte în funcţie de active în Serbia şi locul trei la numărul de sucursale şi bancomate. „OTP intenţionează să se extindă atât ca număr de clienţi, cât şi la nivel de cotă de piaţă“, a explicat Csanyi. Compania sa a cumpărat 100% din Voban, NBG Leasing şi alte subsidiare de la National Bank of Greece (NBG) pentru 125 de milioane de euro. În Serbia, OTP ar vrea să câştige un rol principal în finanţarea agriculturii. În România, banca ungară este în curs de a prelua de la NBG Banca Românească. OTP are peste 15 milioane de clienţi şi este prezentă în opt ţări în afară de Ungaria. Ca planuri de viitor, Csanyi a oferit indicii că banca sa are în vedere o achiziţie în Rusia. Anul viitor ar putea aduce cel puţin cinci noi bănci în portofoliul grupului ungar. În octombrie, Csanyi a promis că OTP va cumpăra până la cinci bănci până în 2019, scrie Bloomberg. El se aştepta atunci ca ponderea veniturilor generate în străinătate să urce la 70% de la 45% în prezent după aceste tranzacţii.
„Am aşteptat 20 de ani pentru acest val de consolidări în sistemul bancar. În sfârşit a venit şi valul“, a spus Csonyi. OTP are un „cufăr de război“ pentru achiziţii de un miliard de dolari. Achiziţiile au făcut ca în septembrie valoarea acţiunilor OTP să atingă cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Anul acesta, banca a finalizat achiziţia băncii croate Splitska Banka de la grupul francez Société Générale. Prin achiziţia Splitska, OTP va deveni al patrulea jucător de pe piaţa croată. OTP este deja un jucător dominant în Bulgaria.
Cu o capitalizare de piaţă de 10,5 miliarde de dolari, OTP este cea mai mare companie maghiară, notează Bloomberg.
Sistemul bancar maghiar avea la sfârşitul anului trecut active totale de 34.185 miliarde de forinţi (108,7 miliarde de euro), cu 4% mai mult decât în anul anterior.
OTP avea la finalul trimestrului trei al acestui an active echivalente cu 40,2 miliarde de euro.
În 2000, în Ungaria ponderea activelor bancare deţinute de proprietari străini era cea mai mare din grupul pieţelor emergente. La începutul acestui an, 49% din participaţia directă la sectorul bancar era deţinută de entităţi maghiare, din care două treimi de entităţi controlate de stat, potrivit datelor Asociaţiei Bancare Ungare.
Cu active de 1.710 miliarde de zloţi (406,5 miliarde de euro) la sfârşitul anului trecut, sistemul bancar polonez este de aproape patru ori mai mare decât cel maghiar. Însă sistemul polonez se remarcă nu prin tendinţa de expansiune peste graniţe ci prin cea de consolidare în interior. În ultima vreme se vorbeşte despre o posibilă fuziune între doi giganţi, PKO BP, cea mai mare bancă din Polonia, şi Pekao. Ambele companii sunt controlate de stat. Dacă vor fuziona, vor avea active totale echivalente cu 109,8 miliarde de euro şi vor deveni cea mai mare companie listată pe bursa de acţiuni de la Varşovia. Că PKO BP şi Pekao iau în considerare fuziunea în 2018 scrie cotidianul Parkiet, care citează surse propri. Acest pas a fost deja discutat la mai multe întâlniri. Fuziunea ar aduce sistemul bancar polonez mai aproape de un oligopol şi i-ar reduce competitivitatea pe piaţa serviciilor financiare din cauza consolidărilor care vor urma, apreciază Marcin Materna, analist la Millennium DM. Însă poziţia mai solidă a noii bănci ar atrage noi investitori, spune el. Analiştii de la Citi Handlowy cred că o astfel de măsură va cere timp, ceea ce va avea un un impact negativ pe termen lung asupra afacerilor băncilor. Dar cum ambele bănci sunt eficiente, costurile cu sinergiile vor fi reduse.
Preşedintele Fondului de Dezvoltare Polonez Pawel Borys a remarcat însă că fuziunea ar fi de dorit din perspectiva poziţiei Poloniei pe piaţa bancară din UE.
„Cred că cel puţin la nivel de concept merită luat în considerare un astfel de scenariu“, a spus Borys. El a precizat însă că încă nu a fost făcut niciun pas în acest sens.
Că PKO BP şi Pekao, a doua bancă în funcţie de mărime din Polonia, vor fuziona scrie şi Rzeczpospolita, care citează surse apropiate ambelor instituţii bancare.
Vicepremierul Jaroslaw Gowin declara anul trecut, în contextul în care creştea frustrarea guvernului că investitorii străini au „prea multă putere“, că Polonia ar trebui să cumpere bănci străine, notează Financial Times. Gowin vine dintr-un partid naţionalist cu o agendă eurosceptică. Guvernul PiS (Lege şi Justiţie) a acţionat în sensul creşterii controlului statului în instituţii independente apolitice şi şi-a pus oamenii la conducerea companiilor de stat. Astfel, partidul are un control mai mare în sectorul de business. Capitalul străin „are, categoric, prea multă putere“ în industria bancară poloneză, a spus Gowin, cerând ca statul să aducă o parte mai mare din sistemul bancar în mâini poloneze ca parte a unui program de „patriotism economic“. „Ar trebui să folosim oportunitatea oferită de problemele unora dintre băncile străine pentru a le renaţionaliza“. Industria bancară poloneză este deţinută în proporţie de 60% de investitori străini.
Presa din Polonia anunţa zilele trecute o altă consilidare, în sectorul rafinării. Astfel, Warsaw Voice scrie că mini∫trii polonezi iau “n considerare o fuziune “ntre grupurile de rafinare PKN Orlen şi Lotos. La ambele companii cel mai mare acţionar este statul polonez.
