"Am avut senzaţia că am fost lovit cu un ciocan", spune Larsen. "Problemele băncii erau cunoscute de toată lumea, însă falimentul nu mi se părea plauzibil până când acest lucru nu s-a întâmplat efectiv. Nu m-am îndoit niciodată că va fi salvată."
Fjordbank Mors, rezultatul fuziunii de anul trecut a două bănci locale - Morsoe Sparkasse şi Morsoe Bank -, se chinuia să gestioneze un portofoliu prea mare de credite neperformante acordate companiilor din sectorul agricol şi de investiţii imobiliare. În acea duminică a devenit o certitudine faptul că banca nu va fi capabilă să strângă fonduri noi în valoare de 700 de milioane de coroane daneze (127 milioane de dolari) pentru a întruni cerinţele de capital stabilite de Finanstilsynet, autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din Danemarca, moment în care Finanstilsynet a decis să declare falimentul.
Cazul Mors ilustrează impactul pe care îl are asupra comunităţii situaţia creditorilor locali care se confruntă cu dificultăţi mari în strângerea fondurilor necesare pentru funcţionare şi cu presiunea venită din partea autorităţilor de reglementare care le solicită deţinerea unui volum mare de capital tampon.
Pe măsură ce criza din Europa se agravează, băncilor de pe continent le este tot mai greu să contracteze împumuturi deoarece încrederea în capacitatea acestora de rambursare s-a diminuat.
Fjordbank Mors a devenit a unsprezecea bancă daneză care a falimentat de la declanşarea crizei financiare mondiale, iar economiştii spun că aceasta nu va fi ultima.
Compania de rating Standard & Poor's estima într-un raport recent că un număr de 15 bănci mici din fragmentatul sistem bancar danez care totalizează 130 de creditori este posibil să se prăbuşească sub presiunea problemelor de finanţare şi a creditelor neperformante în următorii trei ani. Fjordbank Mors a fost doar a doua bancă preluată de autoritatea de lichidare bancară a statului, Finansiel Stabilitet, sub un regim cunoscut ca Bank Package III, ceea ce înseamnă că investitorii de capital şi deţinătorii suportă pierderile generate de falimentul unei bănci. Pentru că mulţi oameni şi-au investit economiile, pensiile private în acţiunile Fjordbank Mors, reprezentanţii Mors a trebuit să-şi asume o mare parte a pierderilor. Capitalul social, evaluat la 92 de milioane de coroane daneze la momentul colapsului, a fost pierdut instantaneu.
Primarul a cumpărat acţiuni ale acestei bănci drept cadou de Crăciun pentru cei trei copii ai săi cu doar şase luni în urmă, când capitalul s-a majorat, ajungând la 117 milioane de coroane.
Când Larson a auzit că banca a intrat în colaps, a încercat să pară calm şi să discute despre alte lucruri, însă în acelaşi timp făcea tot posibilul să afle mai multe informaţii. Nu-şi dorea să distrugă petrecerea de absolvire a fiicei sale.
Mai mult de 90% din cei 22.000 de locuitori ai insulei erau clienţi ai Fjordbank Mors. Sectorul agricol local, în care lucra 10% din populaţie, depindea foarte mult de liniile de credit acordate de bancă.
Cea mai mare îngrijorare este legată de impactul asupra comerţului local, precum şi asupra gradului de ocupare a forţei de muncă şi asupra nivelului de trai. Insula, care are o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a metropolei Washington D.C, este parte din zonele provinciale, slab dezvoltate, caracterizate prin rate mari ale şomajului. "Comerţul a avut de suferit încă înaintea momentului în care Fjordbank Mors a falimentat şi mă tem că o mare parte a magazinelor din principala zonă comercială se vor închide", a spus Jesper Overgaard, preşedinte al consiliului de comerţ din cadrul Morsoe.
"Falimentul Fjordbank Mors este o lovitură puternică pentru întreaga comunitate, în special prin incertitudinea şi insecuritatea pe care le-a generat şi care reprezintă ameninţări la adresa dezvolării economice", a spus Overgaard, care este şi diector general al celui mai mare complex turistic din Mors. Complexul cuprinde un parc de distracţii, zone de camping şi cabane de vacanţă. "Activitatea antreprenorilor locali a îngheţat, investiţiile au stagnat, piaţa imobiliară şi de construcţii este în impas, iar rata şomajului este în creştere", a adăugat Overgaard.
Creditarea s-a oprit brusc, investiţiile noi nu au mai fost finanţate, iar puterea de cumpărare a comunităţii s-a redus semnificativ. Overgaard a pierdut de asemenea economiile investite în acţiunile băncii.
Pentru Jesperhus, care angajează 330 de persoane pe parcursul verii şi care generează 60% din veniturile din turism ale insulei, colapsul a provocat incertitudine în privinţa planurilor de expansiune şi a menţinerii constante a cheltuielilor.
În niciun sector incertitudinea nu este mai mare decât în problematicul sector agricol, care a fost etichetat ca fiind una din cauzele-cheie ale prăbuşirii băncii Fjordbank Mors.
Banca a ajutat la finanţarea unui trend agresiv de cumpărare de terenuri şi de investţii în anii de boom ai economiei şi mai târziu a ajutat afacerile să se menţină pe linia de plutire când preţurile trerenurilor şi ale mărfurilor agricole au scăzut.
"Foarte mulţi oameni au investit foarte mulţ bani în achiziţionarea de terenuri agricole costisitoare", a spus producătorul de lactate Per Nielsen, client fidel al Fjordbank Mors de 40 de ani, care a demisionat recent din consiliul asociaţiei locale a fermierilor. "Fjordbank Mors a fost foarte îngăduitoare în finanţarea acestor investiţii, uneori poate prea lipsită de prudenţă."
Nielsen (58 de ani) are o afacere micuţă, dar recunoscută, deţinând 100 de vaci din rasa Jersey, care produc aproximativ 650 de tone de lapte pe an. El a pierdut bani pentru că deţinea o parte din vechile acţiuni ale băncii Fjordbank Mors şi de asemenea pentru că a cumpărat titluri de valoare emise pentru realizarea recentei majorări de capital.
A cumpărat acţiunile pentru că, spune el, locuitorii insulei Mors sunt uniţi şi au fost alături de creditorul local, în ciuda sfârşitului amar. O lecţie importantă învăţată din falimentul băncii, spune primarul Larsen, este legată de faptul că băncile care îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate mică, unită se află în imposibilitatea de a refuza acordarea de credite clienţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
