de:
Viviane Reding - vicepreşedinte al Comisiei, comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie
Olli Rehn - vicepreşedinte al Comisiei, comisar pentru afaceri economice şi monetare şi moneda euro
László Andor - comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune
Deşi Europa a înregistrat progrese importante în combaterea crizei şi asigurarea unui viitor mai stabil şi mai prosper, mai sunt multe de făcut pentru a veni în sprijinul cetăţenilor şi întreprinderilor deopotrivă.
Uniunea Europeană şi statele sale membre au luat măsuri curajoase, fără precedent, pentru stabilitatea monedei euro, pentru finanţe publice solide şi pentru a instaura condiţiile unei redresări durabile. Am instituit o măsură de protecţie financiară sub forma Mecanismului European de Stabilitate cu o capacitate de 500 de miliarde euro şi am creat instrumente europene de guvernanţă economică mult mai puternice. Măsurile ambiţioase adoptate de Banca Centrală Europeană au fost esenţiale pentru reducerea tensiunilor de pe piaţă, deşi condiţiile de creditare pentru gospodării şi întreprinderi rămân dificile în multe zone ale Europei. Şi, în curând, vom avea şi o autoritate unică de supraveghere pentru băncile din zona euro şi din alte ţări ale UE care se hotărăsc să adere la aceasta.
Dar pe lângă o integrare economică şi financiară mai puternică şi mai profundă, trebuie totodată să continuăm să construim dimensiunea socială a Uniunii noastre. Criza are un impact uriaş asupra vieţilor multor oameni.
În prezent, una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în întreaga Uniune Europeană este şomajul, care la o rată de 10,9%, reprezentând peste 26 de milioane de persoane fără loc de muncă în UE în ansamblul său, este inacceptabil de ridicat. Şomajul în rândul tinerilor este deosebit de îngrijorător, cu o rată de 23,5 %; mai mult de 5,5 milioane de tineri nu îşi pot găsi un loc de muncă. În ţări precum Grecia şi Spania, rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte chiar nivelul alarmant de 55 %. În România, ratele şomajului au atins 7,2%, iar şomajul în rândul tinerilor se ridică la 23,1%.
Prin urmare, nu este deloc surprinzător că preocuparea esenţială a oamenilor este economia: 9 din 10 europeni consideră că şomajul sau situaţia economică se numără printre principalele probleme cu care se confruntă în prezent regiunea din care provin. Politicienii trebuie să răspundă acestor îngrijorări. Dimensiunea socială este reversul medaliei pentru uniunea economică şi monetară.
Pentru Uniunea Europeană, lupta împotriva şomajului se află în centrul răspunsului nostru la situaţiile de criză. Iniţiativa „Garanţia pentru tineret“, propusă de Comisia Europeană şi aprobată de statele membre, va permite guvernelor să se asigure că niciun tânăr cetăţean nu rămâne fără loc de muncă, ucenicie sau stagiu timp de mai mult de patru luni.
Ceea ce încă ne lipseşte este o adevărată piaţă europeană a forţei de muncă. Cum putem avea o veritabilă piaţă unică în Europa şi o monedă comună în zona euro fără o circulaţie pe deplin liberă a forţei de muncă, pe lângă libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor? Viziunea noastră constă într-o Uniune Europeană în care toţi cetăţenii să poată să îşi caute liber un loc de muncă în orice ţară din UE, exact aşa cum o pot face şi cetăţenii americani în New York, Michigan sau Austin.
Mulţi cetăţeni europeni ezită încă să îşi caute un loc de muncă într-o altă ţară a UE deoarece sunt îngrijoraţi cu privire la situaţia lor în cazul în care nu îşi găsesc repede de lucru. În prezent, cei care caută oportunităţi de angajare într-un alt stat membru îşi păstrează dreptul la sprijin financiar din partea ţării lor de origine timp de cel puţin trei luni, iar în unele cazuri timp de până la şase luni. Cu toate acestea, în întreaga Europă sunt necesare, în medie, 16 luni pentru ca o persoană care şi-a pierdut locul de muncă să îşi găsească efectiv de lucru. Este de înţeles faptul că multe persoane nu îndrăznesc să îşi asume riscul de a-şi căuta un loc de muncă într-o altă ţară a UE, în special având în vedere că din ce în ce mai multe posturi sunt oferite pe baza unor contracte pe termen scurt.
Această situaţie reprezintă un risc pentru creştere şi inovare în economia UE: în ciuda nivelurilor ridicate ale şomajului, numărul de posturi vacante este în creştere, iar întreprinderile se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte recrutarea de personal calificat. În acelaşi timp, oamenii nu profită de oportunităţile de angajare din alte ţări şi regiuni. Acest fapt împiedică accesul oamenilor la mijloace de existenţă, ar putea reprezenta o frână în calea creşterii economice şi generează costuri inutile pentru sistemele de securitate socială deja suprasolicitate.
Uneori cifrele sunt mai grăitoare decât cuvintele: se estimează că PIB-ul ţărilor din UE-15 a înregistrat o creştere de aproximativ 1% pe termen lung, ca urmare a mobilităţii ulterioare extinderii UE. Pentru UE în ansamblu, efectul recentelor fluxuri de mobilitate în interiorul UE asupra PIB-ului este echivalent cu un câştig în materie de venituri colective de aproximativ 24 de miliarde de euro pentru cetăţenii UE. În lumea de astăzi, mobilitatea forţei de muncă nu este, prin urmare, un cost, ci o necesitate economică.
Iată de ce posibilitatea ca europenii să beneficieze de oportunităţi de angajare în alte ţări din UE şi să contribuie la economie se află printre priorităţile raportului din 2013 privind cetăţenia UE pe care Comisia l-a prezentat în data de 8 mai. Vom actualiza normele UE de coordonare a sistemelor de securitate socială, astfel încât să li se permită cetăţenilor să primească în continuare sprijinul financiar la care au dreptul în ţara de origine pentru mai mult timp decât perioada actuală de minimum trei luni. De asemenea, statele membre ar trebui să facă uz deplin de normele actuale pentru a le permite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să îşi încaseze indemnizaţiile de şomaj pentru o perioadă de până la şase luni atunci când îşi caută un loc de muncă într-un alt stat membru şi ar trebui, de asemenea, să intensifice cooperarea dintre serviciile publice de ocupare a forţei de muncă pentru a asigura un sprijin eficient persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, oriunde în UE. Acesta va fi testul-cheie prin care statele membre să îşi demonstreze angajamentul faţă de atenuarea efectelor crizei asupra cetăţenilor.
În paralel, vom facilita accesul tinerilor la informaţii despre stagii sau ucenicii în alte ţări ale UE prin intermediul EURES - reţeaua de servicii europene pentru ocuparea forţei de muncă - şi al portalului său online de locuri de muncă. Dorim, de asemenea, să le garantăm stagii de calitate prin instituirea unui cadru european de calitate pentru stagii care să le asigure respectarea drepturilor care le revin şi valorificarea la maximum a experienţei lor profesionale.
În contextul Anului european al cetăţenilor, punem un accent fundamental pe cetăţenii europeni pentru a consolida UE şi a relansa creşterea. Comisia depune eforturi pentru a transforma cetăţenia Uniunii într-o realitate în viaţa de zi cu zi şi, de aceea, lansăm astăzi propuneri concrete menite să ajute cetăţenii să lucreze, să studieze şi să se formeze într-o altă ţară a Uniunii Europene.
Notă: articol publicat în exclusivitate în România, prin amabilitatea Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
