Business Internaţional

Motoarele economiei zonei euro sunt turate la maximum, însă politica şi incertitudinile îi descurajează pe investitori

Preşedintele BCE Mario Draghi trebuie să găsească o cale de a calma piaţa europeană a obligaţiunilor care riscă să erupă din cauza îngrijorărilor provocate de posibila victorie a Marinei Le Pen în alegerile franceze.

Preşedintele BCE Mario Draghi trebuie să găsească o cale de a calma piaţa europeană a obligaţiunilor care riscă să erupă din cauza îngrijorărilor provocate de posibila victorie a Marinei Le Pen în alegerile franceze.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.02.2017, 00:06 424
Economia Germaniei creşte cu cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, iar Franţa avansează mai alert decât oricând după 2011, veşti în mod normal încurajatoare, dar care de data aceasta sunt înghiţite cu noduri de pieţele financiare. Prea multe pericole şi incertitudini pândesc în uniunea monetară.

Creşterea activităţii din sectorul privat şi cel manufacturier din zona euro a accelerat în mod neaşteptat în februarie până aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, după cum arată Purchasing Managers' Index al IHS Markit, considerat un indicator de încredere al creşterii economice. Indicele a urcat puternic de la 54,4 puncte în ianuarie la 56 de puncte în februarie. Orice număr peste 50 indică avans. Cei mai mulţi analişti se aşteptau la o scădere.

Indicele PMI pentru Franţa a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 69 de luni, de 56,2 puncte, ceea ce arată că economia acestei ţări de bază din zona euro se extinde mai repede decât media regiunii, în timp ce punctajul pentru Germania este de 56,1 puncte, maximul ultimelor 24 de luni, notează The Telegraph.

Aceasta este prima dată după 2012 când creşterea Franţei o depăşeşte pe cea a Ger­maniei. Ultima dată când PMI a fost la cote atât de ridicate Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile de politică monetară, manevră despre care se spune că a împins economia zonei euro pe un drum greşit. A urmat criza datoriilor suverane, care a adus alţi cinci ani de evoluţie economică mediocră.

De asemenea, accelerarea creşterii econo­mice a dat investitorilor încă un motiv să încerce şi ieri să scape de obligaţiunile franceze în condiţiile în care nervozitatea creată de posibilitatea ca extremista Marine Le Pen să producă o surpriză la alegerile din primăvară pentru preşedinţie este exacerbată de probabilitatea tot mai mare ca BCE să-şi accelereze planurile de retragere a stimulului monetar datorită creşterii economice mai puternice.

Un sondaj de opinie publicat luni arată că Le Pen se apropie de concurenţii centrişti. Consecinţa neliniştii este că yieldul obligaţiunilor franceze cu scadenţa la 10 ani a crescut ieri dimineaţă cu şase puncte de bază, la 1,11%, notează Nasdaq.Stimulentele BCE au ţinut sus din criză şi până acum preţurile activelor.

„Se pare că tot mai mulţi investitori vor pur şi simplu să scape de obligaţiunile franceze şi caută să profite de orice ocazie pentru a le vinde“, explică Daniel Lenz, analist la DZ Bank.

Volumul zilnic al tranzacţiilor cu obligaţiuni franceze este la maximul de la începutul crizei care a paralizat economia zonei euro între 2010 şi 2012, potrivit Financial Times.

De altfel, ieri, yildurile celor mai multe obligaţiuni suverane cu scadenţa la 10 ani din zona euro au crescut. În schimb, randamentele bondurilor germane cu scadenţe mai mici, la mare cerere din cauza penuriei create de programul de achiziţii de active al BCE, au scăzut, marcând noi minime istorice. Analiştii spun că investitorii îşi mută cashul într-unul dintre cele mai sigure refugii înainte de alegerile din Franţa. Diferenţa dintre yieldurile obligaţiunilor franceze şi germane cu scadenţa la doi ani a depăşit ieri 40 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel de la izbucnirea crizei financiare din 2012. Costurile asigurării datoriei guvernamentale franceze contra defaultului a urcat la cea mai ridicată cotă din ultimii trei ani. Le Pen a promis că dacă va ajunge preşedinte va scoate Franţa din zona euro şi din UE.

Turbulenţe politice se anunţă şi în Italia şi din nou în Grecia. Însă pentru ca BCE să înceapă să-şi retragă programul de achiziţii de active, inflaţia de bază va trebui să capete forţă. Deocamdată această înflaţie este slabă.

„«Porumbeilor» de la consiliul guvernator al BCE la va fi mai greu să apere actuala politică monetară dacă inflaţia de bază îşi revine, pe neaşteptate, semnificativ în următoarele luni“, crede Holger Sandte, analist la banca Nordea.

În pofida revenirii economice, investitorii din zona euro îşi duc o parte din ce în ce mai mare din bani în afara uniunii monetare, arată datele BCE. Fondurile de investiţii din zona euro deţineau la sfârşitul anului trecut datorii, acţiuni şi fonduri din regiune echivalente cu 4.700 de miliarde de euro, faţă de 4.600 de miliarde de euro cât reprezentau activele deţinute în alte regiuni, notează Reuters. Raportul era de doi la unu în 2008 şi a început să se micşoreze rapid anul trecut.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO