Bursa de la New York, simbolul supremaţiei financiare a SUA cu oistorie de peste 200 de ani, este la un pas de a ajunge pe mânanemţilor, Deutsche Börse anunţând că se află în discuţii avansatepentru a achiziţiona NYSE Euronext, scrie The New York Times.Anunţul a venit la scurt timp după ce London Stock Exchange (LSE) alansat o ofertă de 3,1 mld. dolari pentru preluarea TMX, operatorulbursei canadiene.
Fuziunea dintre Deutsche Börse şi NYSE Euronext va da naşterecelei mai mari platforme de tranzacţionare din lume, cu ocapitalizare de piaţă de 25 de miliarde de dolari. Noua entitate,pentru care deocamdată nu a fost stabilit un nume, urmează sătranzacţioneze cel mai mare număr de acţiuni şi contracte futuresdin lume. Capitalizarea totală a companiilor tranzacţionate degrupul nou format se va ridica la 15.000 mld. dolari (11.000 mld.euro) şi va reprezenta 28% din capitalizarea mondială. Bursa de laBucureşti are o capitalizare de 15 mld. euro. Companiagermano-americană urmează să fie înregistrată în Olanda şi săfuncţioneze cu două sedii centrale, la New York şi Frankfurt.
Pe de altă parte, fuziunea dintre LSE şi TMX va da naştere celeimai mari pieţe de capital din lume după numărul companiilorlistate, 6.700, acestea având o capitalizare de piaţă cumulată deaproape 4.400 de miliarde de euro.
Tranzacţia dintre Deutsche Börse şi NYSE va pune capătdominaţiei americane pe pieţele de capital, iar ziarele americanevăd în această preluare un semn al decăderii New Yorkului dreptcentru financiar mondial.
"New Yorkul va rămâne important, dar nu va mai fi principalulcentru financiar al lumii. Pieţele de capital sunt acumpretutindeni", a spus Michael LaBranche, şeful LaBranche & Co,o firmă de trading cu o istorie de aproape 90 de ani.
Experţii în legislaţia antitrust au atras atenţia că tranzacţiaar putea intra sub lupa autortiăţilor europene în condiţiile încare noul gigant va domina tranzacţiile cu acţiuni şi instrumentederivate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, niciautorităţile americane nu privesc cu ochi buni tranzacţia, unadintre "perlele" economiei americane urmând să ajungă în mâinilestrăinilor. Atât Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, câtşi organismul de reglementare al pieţei de capital americane (SEC)sau Comitetul pentru Investiţii Străine ar putea avea un rol înstoparea tranzacţiei.
După publicarea anunţului acţiunile NYSE Euronext au înregistrato creştere de 18%, cea mai mare din ultimii doi ani, până la 38,1$/acţiune, în timp ce acţiunile Deutsche Börse au avansat cu 1,7%,până la 58,4 euro/acţiune, cea mai mare cotaţie din ultimul an.Consiliile de administraţie ale Deutsche Börse şi NYSE urmează săse întâlnească în următoarele zile pentru a vota fuziunea, conformsurselor din piaţă.
Tranzacţia ar putea evalua acţiunile NYSE la aproximativ 36$/acţiune, cu 10% mai mult decât în ziua precedentă anunţului.Bursa germană urmează să controleze 60% din acţiunile noiientităţi.
În cadrul noii entităţi americano-germane, Duncan Niederaure,CEO al NYSE, ar urma să ocupe aceeaşi funcţie, în timp ce RetoFranconi, CEO al Deutsche Börse, ar urma să devină preşedintelecelei mai mari pieţe de capital din lume.
Val de achiziţii şi fuziuni între burse
Mişcările vin după ce în ultimul deceniu a avut loc un adevăratval de fuziuni şi achiziţii între bursele din întreaga lume.
Scăderea dramatică a comisioanelor de tranzacţionare i-a pus peexecutivii burselor în situaţia să caute aliaţi şi să fuzioneze casă reziste.
Începând cu anul 2000 au avut loc achiziţii şi fuziuni întreburse în valoare de aproape 100 de miliarde de dolari.
În 2006, NYSE a achiziţionat bursa paneuropeană Euronext pentru8,6 miliarde de euro, după ce a plusat peste oferta făcută deDeutsche Börse la acel moment. Bursa electronică americană NASDAQ aachiziţionat în 2007 pentru 3,7 miliarde de dolari OMX, companiacare controla bursele din şapte ţări scandinave şi baltice.
Ed Ditmire, analist al Macquarie Group, spune că achiziţiile şifuziunile îşi vor reocupa locul de figură centrală a dezvoltăriiindustriei bursiere, după ce în timpul crizei financiare numărulacestor tranzacţii a fost limitat, companiile preferând săintegreze entităţile achiziţionate înainte de criza financiară din2008.
"Companiile au fost ocupate cu integrarea noilor entităţi dupăvalul de fuziuni din 2006 şi 2007. Lipsa achiziţiilor şi fuziunilorpoate fi pusă şi pe seama legislaţiilor, dar şi ca urmare a crizeieconomice mondiale", spune Ditmire.
gabriel.razi@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
