Nicio magie în spatele reînvierii traderului Glencore: compania a manipulat preţurile zincului, se laudă şeful său

20 mar 2017 Autor: Catalina Apostoiu

Ivan Glasenberg, CEO-ul uriaşului trader de materii prime elveţian Glencore, spune că grupul său culege roadele unei strategii îndrăzneţe şi riscante: aceea de a se folosi de poziţia dominantă de pe piaţa zincului pentru a „orchestra“ un deficit al ofertei şi a trimite preţurile puternic în sus, scrie Wall Street Journal.

Preţurile zincului au urcat cu 7% în octombrie 2015 când compania mineră a anunţat o reducere de producţie echivalând cu 4% din producţia mondială de zinc. Preţurile zincului, utilizat în producţia de oţel, au crescut cu 70% de atunci în condiţiile în care cererea depăşeşte oferta, depăşind performanţa cuprului (creştere de 15%) şi aluminiului (creştere de 20%) în timpul raliului general al materiilor prime la nivel mondial.

Glasenberg vorbeşte deschis despre abordarea Glencore deşi acest lucru este în mod normal un lucru neobişnuit pentru directorii din sectorul minier, care se tem de plângeri legate de puterea pe care o deţin pe pieţe.

Deşi preţurile zincului şi ale altor materii prime sunt împinse în sus de cererea din China, analiştii spun că performanţa superioară a zincului arată cât de mult domină Glencore această piaţă, poziţie rară pe piaţa materiilor prime.

Alte companii miniere, ca Rio Tinto şi BHP Billiton, cu poziţii puternice pe segmentul minereului de fier, au decis să nu-şi restrângă producţia pentru a ridica preţurile. Raliul preţurilor zincului a „fost determinat de decizia Glencore“, spune Vivienne Lloyd, analist la banca de investiţii Macquarie Group.

Glencore este cea mai mare companie de pe piaţa mondială a extracţiei de zinc, reprezentând 8% din producţia metalului, potrivit Macquarie. Compania controlează de asemenea aproximativ jumătate din tranzacţiile mondiale cu zinc. Compania şi-a început operaţiunile în acest sector în anii ’80, iar achiziţia Xstrata în 2013 i-a crescut activele pe un metal care este aşteptat să fie utilizat la scară mult mai largă în economii aflate în curs de dezvoltare ca India şi China.

La aproximativ 2.800 dolari pe tonă, preţurile zincului sunt ridicate, deşi încă se situează cu aproximativ 35% sub vârful atins la sfârşitul anului 2006.

Preţurile în creştere ale metalului se pot traduce în preţuri mai mari în sectorul auto şi scumpirea oţelului folosit în construcţii. Pe piaţa mondială slab regle­mentată a zincului, există puţine reguli care guvernează cota de piaţă a unei companii. În schimb, traderii internaţionali de materii prime şi companiile miniere se feresc în general să-şi reducă producţia de teama pierderii de cotă de piaţă în faţa rivalelor.

Nu şi Glencore. Traderii de zinc adesea compară Glencore cu OPEC pentru că, asemeni cartelului în anii ’70 şi ’80, acesta controlează oferta. Glencore are căi de a compensa pierderea de venituri generată de reduceri de producţie. Compania spune că divizia sa de trading poate face bani indiferent de direcţia în care se mişcă pieţele.

Glencore a anunţat reducerea producţiei de zinc în aproximativ acelaşi moment în care a lansat un plan de redresare după vara dezastruoasă a anului 2015, când investitorii, îngrijoraţi de datoriile sale mari, au împins preţul acţiunilor companiei la minime record.

Glencore a revenit pe profit în 2016, cu câştiguri nete de 1,4 miliarde de dolari graţie în parte zincului.

Creşterea preţurilor cărbunelui şI cuprului, câştigurile solide din trading şi reducerile de costuri şi vânzările de active de miliarde de dolari au reprezentat de asemenea factori importantţi în revenirea companiei. Glencore aproape şi-a înjuămătţit datoria netă la mai puţin de 16 miliarde de dolari.

Strategia de pe segmentului zincului are însă şi riscuri. Odată cu creşterea preţurilor şi profitabilităţii producţiei, există şanse în creştere ca alte companii miniere să-şi crească producţia, spune analistul Morgan Stanley Menno Sanderse.

Dacă cererea din China se reduce neaşteptat, preţurile ar putea scădea puternic. Glasenberg spune că se aşteaptă ca cererea din China să rămână solidă, însă, pe de altă parte, acesta declara în februarie: „Nu înşelegem China, ce se poate întâmpla cu exactitate de la o zi la alta“.

Glansenberg spune că Glencore a încercat să ridice şi preţurile cuprului şi cărbunelui cu măsuri similare, însă cu efect mai redus pe aceste pieţe mai mari.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2017

 
Cuvinte cheie:
glencore
, companie
, manipulare
, sef
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide