Business Internaţional

Nord Stream 2, gazoductul prin care Germania, SUA şi Rusia fragmentează Europa

Preşedintele american Donald Trump către executivi americani din industria gazelor, petrolului şi cărbunelui:  „Vom fi un exportator. Vom fi cei care vor domina. Vom exporta energie americană peste tot în lume, peste tot pe glob. Am intrat în epoca de aur a Americii. Credeţi-mă“.

Preşedintele american Donald Trump către executivi americani din industria gazelor, petrolului şi cărbunelui: „Vom fi un exportator. Vom fi cei care vor domina. Vom exporta energie americană peste tot în lume, peste tot pe glob. Am intrat în epoca de aur a Americii. Credeţi-mă“.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.07.2017, 21:35 1448

Preşedintele american Donald Trump n-a ales în­tâmplător să viziteze Polonia înainte de Germania, Fran­ţa sau Marea Britanie. Pe 6 iulie, la Varşovia, Trump se va întâlni cu liderii mai multor state din Eu­ropa Centrală şi de Est, o regiune dependentă puternic de gazele naturale ruseşti, ocazie cu care va promova  exporturile de gaze naturale lichefiate americane.

Vizita vine după ce congresul american a decis înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei, astfel încât, după cum se teme Berlinul, ar putea fi afectate companiile europene, inclusiv germane, care lucrează la dezvoltarea gazoductului rusesc Nord Stream 2. Conducta ar urma să aducă gaze ruseşti direct în Germania pe sub Marea Baltică pe acelaşi traseu cu cel al gazoductului mai vechi Nord Stream 1, ocolind Ucraina. Germania are nevoie de o sursă stabilă de gaze pentru o tranziţie fără probleme spre o economie bazată pe energie nepoluantă. Plus că Nord Stream 2 ar face din Germania un jucător important în distribuţia de gaze pe piaţa europeană.

Problema este că 13 state membre ale UE se opun proiectului Nord Stream pe motiv că acesta le va priva de venituri din comerţ şi tranzit şi va prelungi dependenţa Europei de gazele ruseşti. Ţări ca Polonia şi statele baltice percep Rusia ca pe o ameninţare generală, inclusiv la adresa integrităţii teritoriale, după ce această ţară şi-a anexat Crimeea, teritoriu ucrainean. Comisia Europeană vrea să poată reprezenta interesele UE ca întreg în negocierile privind Nord Stream 2, puteri cărora Berlinul li se opune. Maros Sefcovic, vicepreşedintele pentru uniunea energetică a UE, a spus deja că Nord Stream 2 nu contribuie la obiectivele energetice ale Uniunii. Comisia nu vrea să lase proiectul într-un vid legislativ, cu singurele reguli aplicabile fiind cele ale Rusiei. În cuvintele lui Jerzy Buzek, fost premier polonez şi acum preşedintele Consiliului pentru Industrie din Parlamentul European, Nord Stream 2 şi uniunea energetică nu pot coexista.

Cu Marea Britanie la uşa de ieşire din UE şi cu Franţa încă slabă din punct de vedere economic, Germania ocupă poziţia dominantă. De aceea, unii analişti spun că Nord Stream 2 reprezintă un test pentru puterea Germaniei, după cum scrie Nick Butler de la Financial Times.

Grupul rus Gazprom, cel mai mare exportator de gaze al lumii, pentru care lucrează fostul cancelar german Gerhard Schröder ca preşedinte al consiliului acţionarilor al subsidiarei Nord Stream 1, vrea să înceapă construcţia gazoductului în 2018. Schröder a promovat puternic proiectul Nord Stream. Nord Stream 1 nu este utilizat nici la jumătate din capacitate, ceea ce este folosit de Washington ca argument când spune că Nord Stream 2 este doar un instrument politic fără raţionament economic.

Washingtonul are şi el interese, comerciale şi geostrategice în Europa. Într-un discurs din 29 iunie, Trump a salutat începutul unei „epoci de aur“ în care businessul american cu energie îşi va face simţită puterea peste graniţe prin intermediul creşterii exporturilor de gaze naturale, petrol şi cărbune, notează EurActiv. SUA au fost timp de decenii importator major de gaze naturale, dar vor deveni exportator net de anul viitor mulţumită gazelor naturale obţinute prin fracturare hidraulică. 

„Suntem aici pentru a dezlănţui o nouă politică energetică americană. Vom exporta energie americană peste tot în lume“, a afirmat Trump la un eveniment la care au participat executivi din industria petrolului şi a cărbunelui.

Prin ceea ce a denumit „dominanţă energetică“, Trump a recosmetizat eforturile Americii de a exporta gaze naturale lichefiate pe pieţele din Europa de Est şi Asia iniţiate de administraţia anterioară. 

„Vom fi un exportator. Vom fi cei care vor domina. Vom exporta energie americană peste tot în lume, peste tot pe glob. Am intrat în epoca de aur a Americii. Credeţi-mă“, a spus Trump. Prin exportarea de energie, SUA îşi pot reduce deficitul comercial şi extinde economia.

Ofensiva americană pe piaţa europeană a început deja. La începutul lunii trecute, Cheniere Energy Inc a efectuat primele livrări de GNL în Polonia şi Olanda cu vapoare cisternă. Şi guvernul maghiar a anunţat că este interesat de gazele americane.

SUA sunt, de asemenea, dispuse să exporte cărbune în Ucraina, care se confruntă cu perturbarea aprovizionării din cazua conflictelor din  Donbas, o regiune minieră.

„Ucraina ne-a spus deja că are nevoie de milioane şi milioane de tone chiar acum. Şi sunt multe alte locuri care au nevoie. Şi vrem să vindem acolo, oricui are nevoie“, a explicat Trump.

Preşedintele american se va opri săptămâna aceasta, înainte de summitul G20 de la Hamburg, la Varşovia unde va participa la reuniunea „Iniţiativa Trei Mări“. În afară de Polonia, iniţiativa pro-atlantică include Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia.

Gary Cohn, directorul Consiliului Economic Naţional al Casei Albe, a pregătit terenul pentru venirea lui Trump. „Sunt oameni care folosesc livrările de gaze aproape ca pe o armă politică prin ameninţarea cu tăierea livrărilor în cele mai reci zile ale iernii, când oamenii au nevoie de gaze pentru a-şi încălzi locuinţele“, a spus Cohn într-un interviu pentru Reuters. „Intenţia noastră este să fim o forţă a binelui şi să facem gazele disponibile imediat pentru oricine are nevoie.“ Moscova a întrerupt livrările de gaze către Europa de Est în 2006 şi 2009 în timpul unor dispute cu Ucraina privind preţurile.

În prezent, SUA au operaţională o singură facilitate de export de GNL, în Sabine Pass, Louisiana, însă alte patru sunt în construcţie şi vor deveni funcţionale în perioada 2018-2020. 

Diplomaţii din Europa de Vest minimalizează importanţa „Iniţiativei Trei Mări“, dar sunt prudenţi în faţa încercării lui Trump de a diviza Europa. Comentatorii spun că vizita lui Trump ar putea face Polonia mai încrezătoare şi mai confruntaţională, ceea ce va duce la accentuarea izolării ţării în UE.

Consilierul pe probleme de siguranţă naţională H.R. McMaster a declarat că Trump „va sărbători ascensiunea Poloniei la nivelul de putere europeană“ cu ocazia vizitei la Varşovia.

„Avem un nou succes, vizita lui Trump“, a trâmbiţat Jaroslaw Kaczynski, şeful partidului de guvernământ din Polonia Lege şi Justiţie. Din această cauză, a spus el, alte state sunt invidioase. „Din cauza aceasta ne atacă Marea Britanie.“

La Berlin, linia oficială este că Nord Stream 2 este un parteneriat comercial în care nici UE şi nici SUA nu trebuie să se amestece. Proiectul de 10 miliarde de dolari nu doar că cimentează relaţia sensibilă dintre Rusia şi Germania, unde Moscova are susţinători puternici, dar şi aduce Germania în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor în condiţiile în care producţia din sectoarele britanice şi olandeze ale Marii Nordului scade. 

Din punctul de vedere al Rusiei, logica noului gazoduct este clară. Economia rusă este dependentă de veniturile din exporturile de gaze şi petrol, care reprezintă, chiar şi la preţurile actuale reduse, jumătate din veniturile totale din exporturi (2016). Cu preţurile scăpate de sub control, Rusia are un interes şi mai mare să vândă şi mai multe gaze şi să-şi protejeze poziţia de pe piaţa europeană cu orice mijloace. Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa. Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Proiectul distruge conceptul UE al diversificării surselor de gaze.

La dezvoltarea Nord Stream 2 participă, alături de Gazprom, companiile Engie (Franţa), OMV (Austria), Shell (Marea Britanie/Olanda), Uniper (fosta EON/ Germania) şi Wintershall (BASF /Germania). Europenii vor contribui cu jumătate din investiţiile de care are nevoie proiectul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO