Business Internaţional

Norii negri ai războiului comercial umbresc eforturile Chinei de a-şi internaţionaliza moneda

Norii negri ai războiului comercial umbresc eforturile...

Autor: Catalina Apostoiu

09.08.2018, 00:04 242
Deprecierea monedei chineze îngreunează eforturile Beijingului de a-şi promova moneda la nivel mondial, un element cheie al încercărilor de libe­ralizare a celei de-a doua mari economii a lumii, scrie CNBC. La eforturile de internaţionalizare a yuanului au participat sau participă,  printre altele, Ungaria, Polonia,  Germania şi Turcia.

China vrea ca moneda sa să joace un rol major în comerţul şi finanţele mondiale. Însă, deşi aceasta a înregistrat progrese semnificative în acest sens, yuanul se devalo­rizează sub pre­siu­nea încetinirii eco­­nomiei şi răz­bo­iu­lui comercial cu SUA.

Analiştii spun că încercările Chi­nei de interna­ţio­na­lizare a yuanului se vor lovi de asaltul tarifelor lansate de administraţia americană.

„Internaţionalizarea monedei chineze ar putea încetini temporar în cel de-al doilea semestru al acestui an”, a declarat Ken Cheung, strateg în cadrul Mizuho Bank, pentru CNBC.

Tensiunile comerciale au scos la iveală vulnerabilităţile economiei chine­ze, vulnerabilităţi care-i îngrijo­rează pe investitori.

Yuanul se afla deja în declin în acest an, iar tensiunile legate de tarife nu re­pre­zintă singurul factor din spatele scă­derii. Totuşi, tarifele joacă un rol im­portant. Kelvin Lau, economist la Standard Chartered, avertizează însă că povestea din jurul viitorului yuanului este complexă şi nu se poate rezuma la războiul comercial.

„Există multe, multe modalităţi în care China îşi poate deschide economia”, arată acesta.

Un pas major în lupta Chinei de internaţionalizare a yuanului a fost făcut în 2016, când acesta a devenit monedă de constituire de rezerve.

Înainte de acest an, China a deschis centre de clearing pentru yuan într-un număr în creştere de capitale europene, printre care şi Budapesta, pentru a pre­găti in­fras­truc­tura necesară pentru de­rularea tran­zac­ţiilor în yuani în afa­ra gra­niţelor sale.

Banca centrală a ţării alesese deja Syd­ney, Seul, Pa­ris, Luxemburg, Lon­dra, Frankfurt, Sin­ga­pore şi Hong Kong drept centre globale pentru tranzacţiile cu yuani.

În vara anului trecut, Ungaria devenea ultima ţară est-europeană care lansa o obligaţiune în yuani în China, potrivit Financial Times.

Decizia Ungariei a venit după ce Polonia devenise anterior prima ţară non-asiatică ce emisese o obligaţiune panda. Prima ţară care a emis o astfel de emisiune a fost Coreea de Sud în 2015.

În acelaşi an, HSBC devenea prima bancă străină care emitea o obligaţiune panda. Producătorul auto german Dai­mler a fost prima firmă financiară stră­ină care a făcut un astfel de pas, în 2014.

La începutul acestui an, depozitele în yuani din Hong Kong, cel mai mare centru offshore pentru moneda chineză, se situau la cel mai ridicat nivel dintr-un an, iar banca centrală germană a anunţat că vrea să-şi plaseze o parte a rezervelor în yuani, aceasta fiind una dintre primele bănci centrale din afara Asiei care a făcut un astfel de pas, potrivit Reuters.

Şi Turcia şi-a anunţat recent intenţia de a emite obligaţiuni în yuani pentru prima dată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO