Norvegia, una din cele mai bogate ţări din lume, ar putea ajunge să considere dependenţa sa de veniturile din petrol un „blestem” după ce scăderea majoră a preţului petrolului la nivel mondial a produs primele consecinţe negative concrete în economia ţării. Norvegienii ar putea să fie astfel treziţi din hibernarea în care i-a dus o economie care a crescut până acum pe baza veniturilor din petrol şi unde statul a încurajat „aţipeala” cetăţenilor.
Cel mai mare producător de petrol şi gaze norvegian Statoil, controlat de guvern, a raportat primele pierderi trimestriale de după listarea companiei pe bursă în 2001, scrie The Wall Street Journal. Compania motivează pierderile de 711 milioane de dolari prin faptul că a fost obligată să reducă valoarea unor proiecte de investiţii a căror profitabilitate se aşteaptă să scadă pe fondul prăbuşirii preţului petrolului cu 25% din iunie până în prezent.
Pe de altă parte, fondul suveran de 838 miliarde de dolari al Norvegiei, cel mai mare astfel de fond din lume, în care statul a investit grosul veniturilor obţinute din petrol, a anunţat că a obţinut un randament firav, de doar 0,1% în trimestrul trei, din cauza pierderilor înregistrate de activele europene asupra cărora fondul are o expunere importantă.
La acestea se adaugă date economice mai slabe decât era de aşteptat, vânzările din retail ale Norvegiei scăzând în septembrie, în timp ce rata şomajului a crescut în august. Drept consecinţă coroana norvegiană a scăzut la minimul ultimelor opt luni, la 8,48 coroane pentru un euro.
Pentru o ţară obişnuită cu o creştere economică puternică şi cu un nivel ridicat de trai şocul este mare, iar Norvegia ar putea să simtă pe pielea ei consecinţele „blestemului petrolului”. Blestemul înseamnă că abundenţa resursei a „ucis” alte sectoare productive din economie.
Cu o populaţie de aproximativ 5 milioane de locuitori, Norvegia este a doua ţară din Europa din punct de vedere al PIB per capita după Luxemburg. În timp ce economia zonei euro s-a contractat atât în 2012 cât şi în 2013, economia Norvegiei, excluzând veniturile din petrol ale ţării, a crescut cu 3,4% în 2012 şi cu 2% în 2013.
Anul trecut investiţiile din sectorul norvegian petrolier şi de gaze au atins nivelul record de 212 miliarde de coroane (31,8 miliarde de dolari), echivalentul a aproape 10% din PIB-ul ţării care exclude veniturile din petrol. Dar scăderea preţului petrolului înseamnă că investiţiile vor fi reduse în sectorul petrolier în următorii trei ani, potrivit estimărilor băncii norvegiene DNB.
În Norvegia sistemul de protecţie socială este suficient de generos încât să încurajeze oamenii să rămână în şomaj. Cât despre angajaţi, aceştia lucrează în medie sub 33 de ore pe săptămână, una dintre cele mai scurte săptămâni de lucru din lume.
