Criza actuală, generată de ţările din zonaeuro şi amplificată de Statele Unite, a devenit una mondială dupăevenimentele de săptămână trecută, iar politicienii se văd nevoiţisă rescrie modul în care funcţionează cele mai mari economii alelumii: creşterea economică va trebui să fie una sănătoasă şi nualimentată de datorii.
Guverneleeuropene şi cel american vor fi nevoite să taie drastic dincheltuielile care depăşesc an de an veniturile din taxe şiimpozite.
Reducerile de cheltuieli se vor resimţi şi înbuzunarele oamenilor de rând pentru că o parte însemnată dinbanii încasaţi de executivul de la Washington, dar mai ales de celede la Roma, Paris, Berlin sau Atena merg către sistemele socialegeneroase. Schimbarea va fi însă dureroasă şi greu de acceptat decătre europeni pentru că ei sunt obişnuiţi de zeci de ani cubeneficiile pe care le primesc de la guverne.
Politicienii înteţesccriza
Privind în urmă la evenimentele din ultimulan şi jumătate, de la primele semne ale crizei din Grecia şi pânăla acordul de ultim moment din SUA cu privire la ridicarea praguluide îndatorare, crizele cu origini economice au fost amplificatede lipsa de incisivitate a politicienilor, de lipsa unordecizii politice hotărâtoare luate la momentulpotrivit.
În cazul crizei din Grecia, divergenţeledintre politicienii europeni au făcut ca ţara să fie salvată înultima clipă. Şi în 2010 şi în 2011. Şi după acelaşi scenariu:măsuri incomplete sau neconvingătoare iniţial pentru ca lapresiunea investitorilor politicienii să ridice miza.
În SUA rivalitatea dintre democraţi şirepublicani a făcut cea mai mare economie a lumii să îşi piardăratingul maxim AAA pentru că politicienii din cele două tabere auavut încăpăţânarea de a ţine cu dinţii de propriile măsuri şi de anu le accepta pe cele din tabăra adversă fără a se gândi laconsecinţele asupra pieţelor financiare.
Matei Păun, director la compania deconsultanţă în investiţii BAC Investment, spune că în momentul defaţă nu există pe plan mondial politicieni puternici care să oferepieţelor financiare mesaje puternice.
"Nu mai există un Helmut Kohl, un RonaldReagan, un Gorbaciov. Nu există oameni care să fie dispuşi să facăşi compromisuri", spune el.
Au dispărut 2.500 mld. dolari de peburse
Focarele de instabilitate care ardeau mocnitla baza economiei mondiale au explodat săptămâna trecută, burseledin întreaga lume fiind marcate de ample corecţii. Între 1 şi 5august investitorii din întreaga lume au pierdut peste 2.500 demiliarde de dolari.
Principalii indici europeni au încheiatsăptămâna afişând cele mai mari pierderi din noiembrie 2008încoace. Indicele celor mai lichide 600 de companii din Europa(Stoxx 600 Europe) s-a prăbuşit cu 9,9%, până la 238,88 puncte,minimul ultimelor 13 luni. Raportat la maximul atins de indice înacest an, pe 17 februarie, scăderea înregistrată este şi mai mare,de 18%, marcând astfel speculaţiile investitorilor că Europa vaeşua să îşi rezolve criza datoriilor şi că SUA îşi vor temperarevenirea economică.
Indicele bursei franceze CAC 40 a pierdut11%, în timp ce principala referinţă a Bursei de la Londra,indicele FTSE 100, a căzut cu 9,8%. Pe bursa germană, pierderile aufost şi mai mari, principalul indice DAX afişând o scădere de 13%pentru intervalul cuprins între 1 şi 5 august.
Peste Ocean, acţiunile americane au atinsminimele ultimelor 32 de săptămâni, în ultimele cinci zileindicele Standard & Poor's pierzând tot avansul câştigat de laînceputul anului.
Indicele S&P500 a căzut cu 7,2%, până lao referinţă de 1.199,38, cea mai mare scădere săptămânală dinnoiembrie 2008 cauzată de falimentul băncii de investiţii LehmanBrothers. Dow Jones a scăzut cu 5,8%, iar la Tokio Nikkei 225 apierdut 5,4%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
