Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat pe 22 august elaborarea unei strategii, pentru următoarele şase-nouă luni, care să conducă la eradicarea virusului Ebola, care a provocat până în prezent decesul a peste 1.300 de persoane, scrie Bloomberg BusinessWeek.
Strategia gândită de OMS a fost propusă după ce anumite studii au analizat costurile economice ale răspândirii virusului: protecţia angajaţilor a condus la întârzierea unor proiecte miniere şi la încetinirea producţiei de petrol din Libia, dar şi producţia de cacao, arahide şi orez din Sierra Leone. Astfel, creşterea sprijinului acordat de comunitatea internaţională pentru combarea bolilor de acest fel din ţările în curs de dezvoltare contribuie semnificativ la beneficiile economiei globale.
Mai multe studii au cercetat efectele economice şi sociale ale bolilor infecţioase, precum SIDA. Cercetătorul Sebnem Kalemli-Ozcan de la Universitatea din Houston a analizat datele din Africa, colectate pe o perioadă de 15 ani, în secolul 20 şi a descoperit că SIDA a încurajat cuplurile să facă mai mulţi copii, pentru a se asigura că măcar o parte dintre ei vor supravieţui, ceea ce a condus la reducerea sumelor de bani alocate pentru educaţia fiecărui copil. Cazurile numeroase de persoane infectate cu virusul HIV a prevalat în ţări precum Congo, astfel că în medie o femeie năştea cel puţin doi copii, iar şansa copiilor la educaţie a înregistrat un declin de circa 38%, comparativ cu ţări unde nivelul persoanelor infectate era mai redus, ca Madagascar.
Costurile ridicate pentru oferirea unor tratamente scumpe sunt justificate de efectele economice pozitive create. Cercetătorul Stephen Resch şi echipa sa de la Harvard au studiat câştigurile economice obţinute din furnizarea tratamentelor pentru combaterea SIDA, tuberculozei şi a malariei pentru 3,5 milioane de persoane din ţările în curs de dezvoltare. Costurile estimate de Resch sunt similare sau chiar sub nivelul beneficiilor economice obţinute, precum creşterea productivităţii muncii, reducerea serviciilor de asistenţă pentru orfani, sau creşterea speranţei de viaţă.
În plus, prevenţia unor astfel de virusuri poate încetini sau opri răspândirea lor în ţări dezvoltate. Un exemplu care susţine această teorie este virusul variolei – campania derulată în perioadă 1967-1979 pentru eradicarea acestui virus a condus la cheltuieli globale de 23 de milioane de dolari, însă începând cu 1980, când virusul a fost eradicat, SUA a recuperat de 500 de ori valoarea contribuţiei proprii.
Cazurile anterioare oferă exemple clare ale beneficiilor economice care compensează costurile suportate pentru eradicarea bolilor infecţioase, care provoacă anual decesul a 15 milioane de persoane.
