Business Internaţional

Odată cu conturarea noului guvern de la Berlin ia formă şi viitorul monedei unice. Zona euro: o uniune monetară mai strânsă în care Germania îşi deschide mai larg portofelul. Va dori apoi zona euro mai aproape Europa de Est?

Odată cu conturarea noului guvern de la Berlin ia formă...

Autor: Bogdan Cojocaru

19.01.2018, 00:07 1464

Pe măsură ce creştin-democraţii conservatoarei Angelei Merkel şi social-democraţii federalistului Martin Schulz fac progrese spre o coaliţie de guvernare, se conturează şi viitorul zonei euro: o uniune monetară mai integrată, cu o Germanie care-şi deschide mai larg portofelul şi este dispusă să-şi asume mai multe riscuri.

Noua perspectivă ar fi pe placul lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi al Comisiei Europene.

După primele indicii că Merkel şi Schulz, fostul preşedinte al Parlamentului European, se îndreaptă spre o coaliţie de guvernare, s-au intensificat presiunile ca Berlinul să cheltuiască mai mult. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional  Christine Lagarde a încurajat Germania să majoreze cheltuielile guvernamentale pentru a accelera creşterea economiei şi a remarcat că surplusul de cont curent al ţării (un indicator al fluxurilor de bunuri, servicii şi investiţii într-o economie) este prea mare. Ea a sfătuit Berlinul să cheltuiască mai mult pe infrastructura publică, pe drumuri şi cale ferată, scrie Bloomberg.

Şi miniştrii de finanţe ai UE vor cere săptămâna viitoare Germaniei să cheltuiască mai mult cu salariile şi investiţiile. Berlinul este presat de mult timp să întărească revenirea economică a Europei reechilibrându-şi economia orientată spre export, notează Reuters. Germania nu este doar un stat exportator, ci şi unul care importă, reprezentând cea mai mare piaţă de export pentru cele mai multe dintre ţările est-europene. Ce importă de acolo, Germania prelucrează şi exportă mai departe. „Statele membre cu surplusuri de cont curent mari ar trebui să promoveze creşterea salariilor respectând rolul partenerilor sociali şi implementând, ca priorităţi, măsuri pentru favorizarea investiţiilor şi pentru sprijinirea cererii interne şi a potenţialului de creştere“, se arată în proiectul concluziilor de la întâlnirea miniştrilor. De asemenea, aceştia vor cere statelor din zona euro cu deficite de cont curent mari să limiteze creşterea salariilor. Germania a avut în 2016 cel mai mare surplus de cont curent din lume.

Ultimele semnale arată că noua coaliţie de guvernare va deschide robinetul datoriilor, ceea ce ar însemna o relaxare a celebrei discipline bugetare germane. Germania nu va face excese, pentru a nu face datorii noi, însă are resurse.

Un acord încheiat de partidele lui Merkel şi Schulz prevede cheltuirea întregului excedent bugetar, de 45 de miliarde de euro, pe orice, de la şcoli şi familii la locuinţe şi apărare.

Acordul promite şi pensii mai mari, cheltuieli care, spun experţii, vor împovăra generaţiile viitoare de contribuabili, scrie Financial Times, care a remarcat că nu există nicio garanţie că înţelegerea va fi implementată. Multe vor depinde de social democraţi, care vor decide duminică  dacă aprobă discuţiile formale pentru o coaliţie. Mulţi sunt dezamăgiţi că partidul lui Merkel nu şi-a respectat promisiunea electorală de a reduce taxele cu 15 miliarde de euro deşi cuferele statului sunt pline. Economiştii  institutului Ifo spun că ar fi preferat reducerile de taxe în locul majorării cheltuielilor.  „Greşelile în politica bugetară se fac adesea în vremuri bune şi din nefericire asta vedem acum“, spune Clemens Fuest, preşedintele Ifo. Jens Boysen-Hogrefe, de la Institutul Kiel pentru Economie Globală, se teme că peste 4-6 ani, când situaţia demografică a Germaniei va începe serios să se deterioreze, când dobânzile vor fi mai mari şi boom-ul economic se va fi încheiat, bugetul va fi mai greu de echilibrat. Posibilii parteneri de coaliţie au mai promis şi că Germania va contribui mai mult la bugetul UE, care va fi afectat de retragerea Marii Britanii. Managerii se tem că Germania va rămâne cu cel mai mare impozit pe profit din OCDE.

În ceea ce priveşte viitorul zonei euro, cele mai mari partide din Germania par doritoare să mergă mai departe ca niciodată pe drumul integrării zonei euro, scrie Bloomberg. Acest lucru n-ar fi fost posibil pentru un guvern format din creştin democraţi, liberali şi verzi, partenerii din primele runde de negociere. Partidul Liber Democrat al lui Christian Lindner nu a agreat ideea ca zona euro să aibă un buget propriu şi s-a opus transferurilor din uniunea monetară. Negocierile au eşuat şi Merkel a început discuţiile cu social-democraţii. Liderul lor, Schulz, este un federalist convins, iar aceasta este o veste bună pentru oricine crede că zona euro trebuie să devină o uniune mai strânsă pentru a prospera. După concesiile făcute în criză, acceptând, spre exemplu, crearea unui fond de salvare pentru zona euro (Mecanismul de Stabilitate European, ESM), în ultimii ani Berlinul a rezistat cererilor de a-şi  asuma mai multe riscuri, cerând în schimb guvernelor să-şi reducă deficitele şi să oblige băncile să scape de creditele neperformante. Un guvern cu liberalii şi verzii ar fi însemnat continuarea acestei poziţii. Poziţia noii coaliţii, aşa cum o arată un document publicat vineri, este total diferită faţă de intenţiile lui Lindner. Textul menţionează nevoia de a „identifica resurse bugetare specifice pentru stabilizare economică, guvernanţă socială şi sprijinirea reformelor structurale ale zone euro“, posibilitatea stabilirii unui „buget de investiţii pentru zona euro“ şi deschide uşa Parlamentului European pentru gestionarea acestor fonduri şi preluarea controlului Mecanismului de stabilitate. Astfel ESM ar fi luat din mâinile guvernelor şi transformat în „Fondul Monetar European“.

Un grup de economişti influenţi francezi şi germani şi-au publicat propriul plan de a face zona euro mai rezistentă la şocuri şi mai prosperă pe termen lung „ o iniţiativă fără precedent, după cum scrie Reuters. Pe scurt, planul spune că zona euro are nevoie atât de disciplină bugetară - aşa cum vrea Germania -, cât şi ca statele să-şi împartă mai mult riscurile „ cum cere Franţa. Autorii atrag atenţia că nu este timp de pierdut pentru că nu se ştie când va lovi următoarea criză financiară şi că zona euro este în continuare vulnerabilă, deşi revenirea este accelerată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO