Banca centrală a Olandei (DNB) a repatriat 122 de tone de aur din SUA, reprezentând 20% din rezervele sale totale, motivând mişcarea prin dorinţa de a-şi repartiza „într-un mod mai echilibrat” deţinerile de aur şi pentru a spori încrederea oamenilor, în timp ce banca centrală a Germaniei nu a adus în ţară decât cinci tone din cele 680 pe care anunţase la începutul anului trecut că doreşte să le scoată din custodia SUA. De asemenea, partidul de extremă dreapta Frontul Naţional din Franţa, a cărui popularitate a crescut în ultima vreme, a cerut băncii centrale din Franţa să repatrieze din rezervele de aur sau măcar să încerce acest lucru.
Cum a motivat banca centrală a Olandei decizia de a-şi reduce rezervele de aur ţinute la Fed-ul american cu 122 de tone? „Nu mai este înţelept să ţinem jumătate din aurul nostru într-un singur loc. Poate că era de dorit în timpul Războiului Rece, dar nu acum”, a declarat purtătorul de cuvânt al DNB. Măsura ar putea avea „un efect pozitiv asupra încrederii oamenilor”, mai notează banca. După transfer Banca Olandei va avea acasă 31% din aur şi 31% în SUA, deţinerile din Marea Britanie şi Canada rămânând neschimbate, la 20% şi respectiv 18%.
Acţiunile de repatriere a aurului desfăşurate de mai multe bănci centrale europene, care se desfăşoară în secret, după cum scrie presa internaţională, sugerează că unele bănci centrale din Europa sunt îngrijorate de programele de cumpărare de active derulate de Banca Centrală Europeană şi conducerea acestora consideră că politica de a face „tot ce este necesar” prin pentru a aduce creştere în ţările din zona euro poate să aibă şi probabil va avea repercusiuni serioase asupra preţului aurului.
Germania a explicat de ce nu a repatriat întreaga cantitate de aur pe care intenţiona să o aducă acasă. „Americanii au mare grijă de aurul nostru. Obiectiv vorbind nu există niciun motiv de neîncredere”, a declarat Norbert Barthle, purtătorul de cuvânt pe buget al partidului Creştin-Democrat al cancelarului Angela Merkel. Autorităţile germane au motivat întârzierea prin problemele logistice, în schimb Deutsche Bank explică într-un raport citat de Zerohedge că „Germania a fost presată să-şi păstreze aurul în SUA după ce a fost deschisă o linie de comunicare <<diplomatică>>, cel mai probabil ca rezultat al faptului că Fed a arătat foarte clar băncii centrale a Germaniei cine e şeful”.
Duminică în Elveţia va avea loc un referendum în care cetăţenii vor decide dacă banca centrală va fi obligată să păstreze de acum înainte cel puţin 20% din active sub formă de aur. Luna trecută aurul reprezenta 8% din activele băncii centrale elveţiene.
Fostul preşedinte al Fed Alan Greenspan a răspuns „da” la întrebarea dacă aurul este în prezent o investiţie bună având în vedere tulburările de pe pieţe. Greenspan era prezent la o dezbatere cu reprezentanţii Consiliului pentru Relaţii Externe din SUA.
Aurul este considerat o monedă de refugiu, adică o investiţie a cărei valoare se menţine sau chiar creşte în perioadele cu turbulenţe.
Rusia a fost ţara care a cumpărat cel mai mult aur în trimestrul trei al acestui an, 55 de tone, arată cel mai recent raport al Consiliului Mondial al Aurului. Stocurile de metal preţios ale Rusiei s-au triplat în ultimul deceniu la aproximativ 1.150 de tone.
