Leszek Balcerowicz, unul dintre puţinii economişti est-europeni de talie mondială şi arhitectul strategiei de şoc prin care Polonia s-a transformat dintr-o ţară comunistă într-o economie de piaţă flexibilă şi dinamică, cea mai mare din Europa de Est, apreciază că politicile actualului guvern polonez ucid creşterea economică.
Estimarea medie de creştere pentru economia poloneză dată de analiştii de la Bloomberg pentru 2017 este de 4,1%, cea mai mare de din 2011 încoace. La prima vedere, acesta este un plus pentru partidul de guvernământ iliberal din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS). Însă un grup de economişti liberali care-l include pe Leszek Balcerowicz, fost ministru de finanţe, vicepremier şi reformistul care a pus bazele transformării miraculoase a economiei poloneze în anii 1990, a publicat o analiză care atrage atenţia că politicile PIS pot pune capăt creşterii.
Balcerowicz, care predă acum la Şcoala de Ştiinţe Economice din Varşovia, spune că în 2015 Polonia avea în faţă trei scenarii economice: reformarea economiei pentru susţinerea creşterii, menţinerea statu-quo-ului cu o încetinire inevitabilă a avansului şi „o variantă în care absenţa reformelor este combinată cu antireforme care subminează ritmul de creştere şi stabilitatea economiei poloneze“. Guvernul PiS, scrie Balcerowicz, a ales scenariul numărul trei.
Experţii polonezi conduşi de Balcerowicz condamnă practic încercările partidului de guvernământ de a întări reţeaua de protecţie socială pentru a o aduce mai aproape de modelele vestice - unul din motivele pentru care polonezii au ales acest partid.
Experţii arată că, atunci când PiS a venit la putere, potenţialul economiei de a creşte rapid cu niveluri reduse ale investiţiilor era aproape de epuizare. Acum, spun ei, este nevoie de cheltuieli mai mari pentru grăbirea dezvoltării tehnologice şi a industriilor mai sofisticate.
Însă, pentru a fi eficient, efortul investiţional trebuie să se concentreze pe sectorul privat, iar în Polonia aceasta ar presupune un grad mai mare de economisire şi chiar mai multe investiţii străine. PiS blochează ambele culoare destabilizând instituţiile ţării, mai ales justiţia, paralizând piaţa terenurilor şi înăsprind colectarea taxelor prin mai multă birocraţie şi penalizări mai mari. În schimb, PiS îşi creşte controlul asupra economiei şi subvenţionează companiile de stat mai puţin eficiente şi companiile agricole, unde productivitatea a rămas scăzută. Cu 40% din active, participarea statului la sectorul bancar este cel mai ridicat din Europa Centrală şi de Est după Slovenia, unde guvernul a forţat naţionalizarea băncilor după criză. În loc să stimuleze investiţiile private, spune raportul, PiS a majorat cheltuielile publice cu 1,2% din PIB între 2015 şi 2017, cea mai mare creştere din perioada post-comunistă, făcând mai mari alocaţiile pentru familii. Majorările nu s-au terminat. Anul viitor se va cheltui mai mult din cauza scăderii vârstei de pensionare. Această măsură erodează participarea forţei de muncă şi stimulează cheltuielile gospodăriilor, care au deveni principalul motor de creştere. Autorii analizei spun că acest model de creştere este nesustenabil. Creştere stabilă poate fi obţinută doar prin investiţii.
