Business Internaţional

Parlamentul European ameninţă cu blocarea bugetului UE pentru 2014-2020

Parlamentul European ameninţă cu blocarea bugetului UE pentru 2014-2020

Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European: În multe ţări din Europa se strânge cureaua, iar UE nu poate fi o excepţie. Foto: AFP

Autor: Ioana Nita

20.02.2013, 00:06 1201

Membrii Parlamentului Eu­ro­pean (PE) au ameninţat că nu vor vota proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) aprobat la începutul lunii de guvernele europene pentru următorii şapte ani, deoarece acesta este cu mult mai redus faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene care se axa pe stimularea creşterii economice şi pe reducerea şomajului. Avertismentul vine într-o perioadă în care blocul comunitar încearcă să găsească soluţii pentru combaterea crizei datoriilor suverane care ameninţă destrămarea zonei euro.

Liderii UE au stabilit bugetul aferent perioadei 2014-2020 la 960 miliarde euro, mai puţin decât propunerea iniţială de 1.047 miliarde euro. Aceasta este pentru prima oară când oficialii europeni reduc bugetul UE, scrie Bloomberg.

Joseph Daul, deputat francez care conduce din 2007 Partidul Popular Euro­pean (PPE), cea mai mare formaţiune politică din cadrul PE, a acuzat liderii UE că se comportă la fel ca "vânzătorii de covoare". El a afirmat că statele membre au ignorat PE în negocierile privind bugetul multianual al UE.

Din partidul de centru-dreapta PPE fac parte 16 dintre şefii guvernelor celor 27 de ţări membre ale UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, cel mai influent politician din blocul comunitar, precum şi Herman van Rompuy, preşedintele Consi­liului Eu­ro­pean (CE). Delegaţia PPE este cea mai mare din Parlamentul European, numărând în total 270 de membri, notează EU Observer.

Herman Van Rompuy, preşedintele CE, susţine reducerea bugetului

Rompuy a apărat însă decizia liderilor UE privind bugetul, menţionând că acordul la care s-a ajuns este "în favoarea Europei ca întreg".

"În multe ţări din Europa se strânge cureaua, iar UE nu poate fi o excepţie", a spus el, adăugând că anumite ţări au solicitat chiar reduceri de cheltuieli şi mai mari, de până la 40 miliarde euro.

Cele mai bogate ţări din UE, inclusiv Germania şi Marea Britanie, au insistat asu­pra reducerii bugetului, susţinând că acesta trebuie să fie în concordanţă cu eforturile guvernelor naţionale de reducere a deficitelor bugetare.

Liderii grupărilor socialiste, liberale, precum şi cei ai Partidului European Verde au denunţat de asemenea proiectul de buget UE pentru 2014-2020.

Pe lângă faptul că bugetul este prea redus, aceştia atrag atenţia şi asupra diferenţei de 51,5 miliarde euro dintre anga­jamente şi plăţile anticipate. Parlamentarii susţin că finanţarea deficitului încalcă articolul 323 din tratatul UE, care îi interzice blocului comunitar să aibă deficit bugetar.

"Acesta nu este cadrul financiar multi­anual pe care parlamentul îl poate accepta", a declarat Guy Verhofstadt, liderul libera­lilor. Parlamentarii europeni îşi vor exprima votul în următoarea sesiune plenară de la Strasbourg care va avea loc în luna martie, iar cel mai probabil acesta va fi secret. Dacă 151 dintre membrii PE solicită, votul poate fi secret, potrivit regulilor parlamentare.

În general, în cadrul procesului de stabilire a bugetului multianual al UE apare o dispută între ţările bogate din blocul comunitar care sunt contributoare nete şi statele sărace, în principal cele din sudul şi estul Europei. Aproximativ patru cincimi din cheltuielile UE reprezintă fondurile destinate dezvoltării rurale şi agriculturii.

Cheltuielie europene au o pondere de 1% din PIB-ul UE faţă de cheltuielile individuale ale statelor membre care repre­zintă aproximativ 50% din PIB-ul naţional.

Dezbaterea privind cheltuielile UE din perioada 2014-2020 a devenit tot mai im­portantă, fiindcă blocul comunitar încearcă să combată efectele crizei datoriilor suve­rane care ameninţă să destrame zona euro.

Merkel dă Germania de Est exemplu ţărilor europene cu probleme economice

Ţările europene aflate în dificultate din cauza crizei datoriilor suverane pot învăţa din experienţa Germaniei de Est în privinţa reformării economiei, acumulată după căderea Zidului Berlinului, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit Bloomberg. Merkel, primul cancelar din estul fost comunist al ţării, a declarat că a învăţat în Germania de Est că nu există cale de ocolire a reformelor pentru a îmbunătăţi competitivitatea.

"Când am devenit parte a Republicii Federale a Germaniei, a trebuit să implementăm reforme masive pentru a restructura economia. A fost însă necesar pentru a crea o bază solidă de companii mici şi mijlocii în noile state", a afirmat Merkel într-un discurs susţinut la Mainz în cadrul unei reuniuni regionale a reprezentanţilor unor camere de comerţ şi organizaţii profesionale. Chiar dacă regiunile din Germania de Est au fost eligibile pentru fonduri şi subvenţii europene, "la finalul unor reforme structurale trebuie să existe o companie competitivă", a spus cancelarul.

Din poziţia de lider al celei mai mari economii din Europa, Merkel a exercitat presiuni asupra statelor zonei euro afectate de criză să adopte reforme privind piaţa muncii şi îmbunătăţirea competitivităţii la nivel global. (Marius Oncu)

Draghi, BCE: Economia zonei euro îşi va reveni lent începând cu jumătatea anului

Revenirea economiei zonei euro va fi lentă anul acesta, a atenţionat preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), temperând aşteptările după ce rezultatele ultimului trimestru al anului trecut au arătat că blocul comunitar se află încă în recesiune, scrie Bloomberg. "Scăderea economică de la începutul lui 2013 va fi urmată de o revenire graduală a economiei pe parcursul anului", a afirmat Draghi. BCE urmează să publice luna viitoare previziunile de creştere economică pentru acest an. Ultima oară instituţia a revizuit estimarea de creştere economică în luna decembrie, când a redus prognoza pentru 2013 de la 0,5% la 0,3%. Economia zonei euro s-a contractat cu 0,6% în trimestrul patru din 2012, ceea ce arată că măsurile de austeritate implementate în unele state au înrăutăţit situaţia din blocul comunitar în loc să ajute la relansarea economică. Cu toate că s-a constatat o îmbunătăţire modestă a exporturilor, consumul intern din multe state rămâne încă extrem de scăzut, iar ţări precum Spania şi Grecia nu prezintă semne de reducere a nivelurilor alarmante ale ratei şomajului. "Există semne de consolidare a stabilităţii financiare din zona euro, dar situaţia generală rămâne încă fragilă", a spus preşedintele BCE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO