Pentru cele mai avansate economii est-europene lipsa de forţă de lucru calificată face ca automatizarea să devină o necesitate pentru ca economia să treacă într-o treaptă superioară de creştere

21 mar 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Complet echipat şi instalat, braţul robotic UR5 ar costa 30.000 de euro. Întreţinerea este gratuită, iar garanţia acoperă 35.000 de ore de lucru. Un leasing de cinci ani costă 480 de euro pe lună. Costul forţei de muncă umane pentru aceeaşi activitate este de două ori mai mare.

♦ În Slovenia, cea mai automatizată ţară est-europeană, densitatea roboţilor industriali este de nouă ori mai mare decât cea din România şi de două ori mai mică decât cea din Germania.

Cehia, Slovacia şi Slovenia sunt cele mai avansate, prospere şi automatizate economii est-europene. Dar pentru a creşte în continuare, pentru că se izbesc din ce în ce mai puternic de problema lipsei forţei de muncă, au nevoie de şi mai multă automatizare. În Slovenia, cea mai automatizată ţară est-europeană, densitatea roboţilor industriali este de nouă ori mai mare decât cea din România şi de două ori mai mică decât cea din Germania.

După un sfert de secol de la căderea comunismului, Cehia, Slovacia şi Slovenia încă nu au ajuns din urmă Europa de Vest la PIB per capita şi salarii. Convergenţa este vitală deoarece salariile mai mari din vest atrag forţa de muncă din est, lăsând ţările foste comuniste fără resursă umană, necesară creşterii.

Salariul brut mediu lunar din Cehia a depăşit pragul de 30.000 de coroane (1.180 euro) pentru prima dată în istoria ţării la finalul anului trecut, ajungând la 31.646 de coroane (1.244 euro), după un avans în ritm anualizat de 8%, potrivit biroului de statistică al Cehiei. Luând în calcul inflaţia, salariile au urcat cu 5,3%. Preţurile au crescut cu doar 1,8% în aceeaşi perioadă. Însă indicatorul este înşelător. Aproape două treimi din salariaţi sunt plătiţi mai puţin decât salariul mediu. Salariul median era de 27.320 de coroane (1.074 euro). În Germania, stat vecin, salariile sunt de trei ori mai mari.

Guvernatorul băncii centrale cehe Jiri Rusnok a adus în urmă cu câteva zile previziuni pesimiste: creşterile salariale vor încetini anul viitor, reflectând ritmul real al creşterii economice, care este în jur de 4%. Rusnok a precizat că actualul ritm de creştere economică este cu un punct procentual mai mic decât ar fi putut fi dacă n-ar fi existat probleme ca penuria de forţă de muncă, notează Radio Praha. Săptămâna aceasta, preşedintele Camerei de Comerţ Cehe VladimÌr Dlouhy a atras atenţia că statul şi comunitatea de afaceri trebuie să-şi facă planuri pentru un viitor cu mai multă automatizare. „Nu-mi place termenul «industrie 4.0». Dar procesul de lucru va fi organizat diferit. Facilităţile de producţie individuale vor putea comunica fără intervenţia omului. Astfel, va fi majorată semnificativ productivitatea muncii. Vor fi înlocuiţi angajaţii-oameni în unele sectoare, dar va creşte numărul de locuri de muncă în alte domenii“, a spus  Dlouhy. El a avertizat că statul va trebui să investească mai mult pentru infrastructura digitală, astfel încât să existe acoperire cu internet de mare viteză în toată ţara. De asemenea, va trebui să fie schimbate materiile de învăţământ, atât în şcolile primare, cât şi în universităţi. „Statul va trebui să faciliteze recalificarea, deoarece oamenii va trebui să înveţe toată viaţa, iar oamenii de afaceri să fie mai flexibili în faţa oportunităţilor noi. Trebuie să realizeze că singurul mod de a avansa este îmbrăţişând digitalul şi electronicul.“ Cehia se plasează doar pe locul trei în clasamentul est-european al densităţii roboţilor în industria manufacturieră, cu 101 roboţi la 10.000 de salariaţi în 2016, potrivit datelor International Federation of Robotics. Cele mai automatizate ţări est-europene sunt Slovenia, cu 137 de unităţi la 10.000 de salariaţi, şi Slovacia, cu 135 de unităţi la 10.000 de salariaţi. Spre comparaţie, cea mai automatizată ţară europeană este Germania, cu 309 unităţi (Germania ocupă locul trei mondial, după Coreea de Sud şi Singapore). În România, densitatea este de 15 unităţi la 10.000 de salariaţi. Ungaria are 57 de unităţi, iar Polonia 32 de unităţi. Media europeană este de 99 de roboţi.  Cererea de roboţi în Cehia şi Slovacia depinde în principal de nevoile industriei auto. În Slovacia, experţii în resurse umane sunt de acord că economia va avea probleme cu lipsa de muncitori calificaţi şi cu numărul mare de locuri de muncă neocupate. Unele companii au început educarea viitorilor angajaţi. Pe altele, lipsa de forţă de lucru calificată le-a împins să caute ajutor printre pensionari, notează The Slovak Spectator.  „Multe companii preferă să primească angajaţi part-time în loc să aştepte până găsesc pe cineva care să lucreze cu normă întreagă“, se arată într-un comunicat al agenţiei de recrutare Wincott People. Între timp, guvernul accelerează procesul de angajare a forţei de muncă din străinătate. Ministerul muncii a introdus o listă cu posturi pentru care angajatorii găsesc cu greu candidaţi şi pentru care procesul de recrutare va fi scurtat, de la şase la trei luni. 

Penuria de forţă de muncă afectează toate sectoarele, însă impactul cel mai mare este simţit în sectoarele manufacturiere.

Acolo unde se poate, companiile automatizează. Slovacia trece printr-un boom al instalărilor de roboţi care are epicentrul în industria auto. Din 1.732 de roboţi  industriali multifuncţionali procuraţi de companiile slovace în 2016, aproape 90% s-au dus în industria auto. Cea mai mare parte a roboţilor, 81%, sunt instalaţi în halele de producţie ale producătorilor auto cu operaţiuni în Slovacia (Volkswagen, Kia Motors şi PSA) şi ale furnizorilor lor.

Prin instalarea pe teritoriului său a Yaskawa Electric Corporation, Slovenia devine furnizor de roboţi industriali pentru regiune. Compania niponă a început anul trecut construcţia unei fabrici acolo cu intenţia de a ataca dominaţia germană de pe piaţa europeană a roboţilor, notează Nikkei. Este luată în colimator compania Kuka, omniprezentă în halele de producţie ale companiilor industriale europene. Kuka este deţinută acum de o companie chineză, Midea.  Deşi chinezii au promis că vor păstra operaţiunile şi forţa de muncă din Europa, compania germană dă semne clare că se îndreaptă tot mai mult către clienţii din China, unde piaţa creşte rapid. Fabrica din Slovenia, o investiţie de 25 de milioane de euro, va fi al treilea centru de producţie al Yaskawa după Japonia şi China. Europa contribuie în prezent cu 10% la vânzările japonezilor. Yaskawa are în plan ca în 2020 să construiască şi un centru de cercetare în robotică în Slovenia.

Automatizarea este o tendinţă mondială care nu poate fi ignorată, mai ales de economii emergente care concurează pentru atragerea capitalului şi tehnologiei străine. Analiştii băncii americane Goldman Sachs au calculat că în China, cea mai mare economie în curs de dezvoltare  a lumii, este acum nevoie de 1,3 ani în medie pentru ca investiţia într-un robot industrial să se amortizeze, faţă de 11,8 ani în 2008. Universal Robots (UR), companie daneză, este numărul unu mondial la producţia de roboţi colaborativi (roboţi care lucrează în siguranţă în apropierea oamenilor). Preţul modelului UR3, care câtereşte 3 kilograme, este de 20.000 de euro. UR5 costă 24.000 de euro, iar UR10 circa 30.000 de euro. Echipat complet şi instalat, UR5 ar costa 30.000 de euro. Întreţinerea este gratuită. Garanţia acoperă 35.000 de ore de lucru. Braţul robotic poate fi şi închiriat. Un leasing de cinci ani costă 480 de euro pe lună. Costul forţei de muncă umane pentru aceeaşi activitate este de două ori mai mare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.03.2018

 
Cuvinte cheie:
economii est-europene
, uniunea europeana
, forta de lucru
, calificare
, salarii
, salariati
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide