Depresia era previzibilă, China dând şi alte motive de îngrijorare în afară de efectele pe care le-ar avea un război comercial asupra economiei: datoriile, reducerea creditării şi date economice slabe. Având în vedere importanţa Chinei în mecanismul economic global, orice durere provocată acesteia se va simţi în multe alte ţări ale lumii.
Între timp, yuanul chinez se depreciază, iar banca centrală nu pare deranjată de acest lucru. Traiectoria monedei chineze trezeşte şi ea temeri, că Beijingul va folosi yuanul slab ca armă în conflictul comercial cu SUA. Aceasta înseamnă că China va trage SUA într-un război valutar.
Indicele bursier principal al Chinei Shanghai Composite a căzut în teritoriul „bear“ pentru prima dată în ultimii doi ani. Ultima retragere majoră a investitorilor de pe bursă a fost la începutul anului 2016 şi a fost provocată de un val de date economice dezamăgitoare. De această dată, spun analiştii, retragerea are la bază o multitudine de îngrijorări - de la relaţia conflictuală cu SUA şi eşecul unor proiecte din străinătate la restricţionarea creditului şi fuga investitorilor investiţionali, scrie Financial Times.
„Bursa chineză de acţiuni a început să aibă probleme înainte de anunţarea tarifelor la importuri de către Washington“, spune Ting Gao, strateg la UBS China. „Sectorul materiilor prime, cel al industriei şi cel imobiliar s-au dus mult în jos. Investitorii iau în calcul o problemă severă legată de creştere.“ Îngrijorările privind înăsprirea politicii monetare din ultimul an şi reglementări bancare mai restrictive au alimentat temeri că creditarea şi creşterea economică încetinesc. Temerile par justificate de un val de default-uri care a lovit anul acesta piaţa obligaţiunilor.
„Diferenţa acum este că avem un mediu de reglementare diferit. Condiţiile de creditare sunt mai aspre ca niciodată şi zilele politicii monetare laxe au trecut“, spune Nicholas Chui, manager de investiţii la Aberdeen Standard. Băncile au fost forţate să recunoască multe active care nu figurau în bilanţul contabil, ceea ce a dus la reducerea lichidităţii în sectorul instituţiilor de creditare nonbancare. Ca răspuns la scăderea burselor, banca centrală a Chinei a anunţat că va reduce rata rezervelor obligatorii pentru mai multe bănci, aducând astfel în economie circa 100 de miliarde de dolari. Cu această mutare, instituţia vrea să amortizeze impactul tarifelor SUA şi să-i liniştească pe investitorii îngrijoraţi de înăsprirea condiţiilor de creditare.
Însă soluţia reducerii ratei rezervelor băncilor este complicată de deprecierea yuanului. Moneda s-a depreciat săptămâna aceasta faţă de dolar cu 1,5%, la cel mai redus nivel din ultimele şase luni. De la începutul lunii, scăderea este de peste 3%, mai mare decât în orice altă lună din 1994 (când China şi-a unit pieţele valutare) încoace, notează CNBC. Unii strategii cred că deprecierea va continua, având în vedere că yuanul este cotat prea sus în raport cu monedele altor state asiatice exportatoare.
O astfel de traiectorie îi face pe investitori să se întrebe dacă nu cumva banca centrală nu-şi slăbeşte intenţionat moneda pentru a susţine exporturile.
„Pe lângă replica dată cu tarife contra tarife, factorii de decizie politică din China ar putea la fel de bine să slăbească intenţionat moneda ca o altă formă de răspuns. Un yuan mai slab poate ajuta exporturile germane şi poate lovi importurile din SUA“, apreciază Bilal Hafeez, strateg la Nomura.
Însă analiştii ştiu că o astfel de strategie poate costa scump: alungarea investitorilor şi încurajarea fugii capitalului. În replică, SUA ar putea majora şi mai mult tarifele pentru importuri.
Tommy Xie, economist la OCBC în Singapore, crede că „banca centrală a Chinei este în piaţă „doar pentru a ţine sub control volatilitatea, dar nu şi pentru a schimba direcţia de mişcare“.
Economia Chinei creşte, încă puternic dacă este comparată cu alte economii mari, însă este văzută ca vulnerabilă deoarece creşterea PIB-ului este însoţită de expansiunea rapidă a datoriei, mai ales după marea criză financiară. Guvernul a accelerat planurile de dezvoltare a infrastructurii, a sectorului imobiliar şi a altor active cu venituri fixe cu investiţii alimentate cu datorie. Datoria brută a Chinei (publică şi privată), este estimată la peste 250% din PIB. Ce stârneşte îngrijorări nu este doar nivelul, ci şi calitatea datoriei. Politicile interne ale Chinei îi încureajează puternic pe muncitori să pună bani deoparte. Aceste economii, păstrate în bănci la dobânzi mici, au fost redirecţionate către companii şi proiecte preferate de guvern. Bonitatea beneficiarilor este greu de evaluat, dar se crede că este foarte neuniformă.
Orice durere pe care SUA, sau altcineva, reuşeşte s-o provoace Chinei şi companiilor sale va fi simţită rapid în mai toată lumea într-o periodă în care economia europeană încetineşte şi ea, iar mai multe economii emergente dau semne clare de instabilitate.
Expansiunea Chinei pare să fi încetinit şi mai mult luna aceasta, mai ales din cauza decelerării rapide a creditării, potrivit unei analize a Bloomberg Economics, care a găsit că impactul încetinirii creditării şi intensificarea conflictului comercial cu SUA au afectat încrederea companiilor mici şi a investitorilor în acţiuni şi în active imobiliare.
