Locuitorii Crimeei au ieşit ieri masiv la vot pentru a alege dacă regiunea autonomă se alipeşte Rusiei sau rămâne parte din Ucraina, dar cu mai multă autonomie, într-un referendum catalogat ilegal de Kiev şi de puterile vestice.
Premierul Crimeei Serghei Aksionov, nerecunoscut de guvernul de la Kiev, a afirmat că toate companiile de stat care au legătură cu sectorul energetic şi cu cel minier vor fi controlate de parlamentul local, dar i-a asigurat pe proprietarii privaţi că nimeni nu se va atinge de activele lor. „Resursele energetice şi miniere ale Crimeei aparţin cetăţenilor republicii autonome“, a subliniat Aksionov, citat de Financial Times.
În acest context, prim-vicepremierul republicii Rustam Temirhaliev a afirmat că una din diviziile grupului energetic naţional Naftogaz, compania Chornomornaftogaz, care desfăşoară lucrări de foraj în proiecte offshore în Marea Neagră şi Marea Azov, va fi naţionalizată. Aceeaşi soartă ar putea-o avea şi subsidiarele locale ale căilor ferate ucrainene, precum şi proprietăţile şi instalaţiile militare deţinute în Crimeea de statul ucrainean.
Pierderea Chornomornaftogaz va avea consecinţe economice imense pentru Ucraina. Compania produce aproximativ 1,65 miliarde metri cubi de gaz pe an şi are potenţial de creştere a producţiei cu până la 3 miliarde de metri cubi. Kievul va pierde rezervele de gaze naturale din perimetrele unde compania desfăşoară lucrări şi care sunt estimate la aproximativ 66 miliarde metri cubi.
Chornomornaftogaz a semnat în noiembrie un acord cu compania italiană Eni şi compania franceză EDF pentru explorarea unor perimetre de hidrocarburi în Marea Neagră, iar investitorii străini ar putea investi circa 350 milioane dolari în prima fază a proiectului. În prezent, Chornomornaftogaz acoperă necesarul de gaze naturale din Crimeea, iar în lunile calde, când consumul de energie din peninsulă este redus, furnizează gaze restului Ucrainei.
Dureri de cap şi pentru oligarhii ucraineni care deţin afaceri în peninsulă
Firmele mari private prezente în Crimeea vor trece şi printr-o serie de încercări grele în cazul în care republica se va alipi Rusiei sau va deveni independentă. Acestea vor fi nevoite să se reînregistreze ca firme ruseşti sau străine, să adopte noi norme contabile şi să aplice noi regulamente fiscale.
Printre companiile private din Crimeea deţinute de oligarhi ucraineni se numără furnizorul de utilităţi Krymenergo şi operatorul portuar Avlita, ambele aparţinând miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov.
Oligarhul Dimitri Firtaş, arestat săptămâna trecută la Viena sub acuzaţii de corupţie, este proprietarul a două uzine chimice importante din peninsulă, iar antreprenorul Konstantin Jevago, un alt miliardar ucrainean, deţine în peninsulă şantierul naval Zaliv, potrivit Kiev Post.
„Comaniile private ucrainene vor funcţiona ca şi până acum dacă sunt legal înregistrate în Crimeea“, a subliniat vice-premierul Temirhaliev.
Potrivit acestuia, băncile ruseşti au început să intre pe piaţa din Crimeea, iar băncile ucrainene îşi vor putea continua operaţiunile aici dacă se reînregistrează ca entităţi străine. Trecerea la sistemul fiscal rusesc se va face în aproximativ şase luni, a adăugat Temirhaliev.
Unii analişti cred că situaţia va da naştere unui „haos legislativ“. „Nici legislaţia rusească, nici cea ucraineană nu au un mecanism de reînregistrare a drepturilor de proprietate dintr-o ţară în alta, explică avocatul ucrainean Ivan Herasimenko.
În cel mai rău caz, activele ar putea fi redistribuite în mod forţat, crede Dmitro Boiarciuk, director al agenţiei de cercetare economică CASE-Ucraina.
Desprinderea Crimeei de Ucraina ar putea perturba ciclul producţiei în industria grea.
Uzina chimică Crimeea Titan, deţinută de Firtaş şi care produce pigmenţi industriali, este dependentă de materia primă produsă în fabricile din Ucraina, iar programul masiv de investiţii în valoare de 300 milioane dolari al companiei-mamă Group DF ar putea fi în pericol.
„Vom lupta pentru pământul nostru“
„Vom lupta pentru pământul nostru, iar strategia noastră este să folosim toate mijloacele - mijloace paşnice, canale diplomatice şi eforturi diplomatice - pentru a opri“ amputarea Crimeei, a declarat pentru CNBC Andrii Deşciţia (foto), ministrul de externe al Ucrainei. El a asigurat că Kievul ia în considerare doar mijloace paşnice, dar a notat că ceea ce se întâmplă între Rusia şi Ucraina cu greu poate fi definit ca doar război diplomatic.
„Dacă te duci în Crimeea şi vezi tancurile şi bandele de soldaţi, oameni cu kalaşnikoave pe străzi, vezi de fapt acţiuni reale militare, adică o evoluţie îngrijorătoare“, a mai spus diplomatul.Bogdan Cojocaru
Lupta dintre Ucraina şi Rusia pentru Crimeea este şi o luptă pentru petrol şi gaze naturale
Ucraina deţine un sfert din rezervele dovedite de gaze naturale ale lumii, iar dacă Rusia va anexa regiunea autonomă Crimeea, va avea acces la o parte considerabilă din aceste resurse.
Ucraina deţine, de asemenea, unele dintre cele mai mari resurse de gaze de şist din Europa. Chiar şi dacă nu va exploata aceste resurse, prin simplul fapt că împiedică utilizarea lor Rusia îşi va proteja statutul de furnizor dominant de energie pentru Europa.
Dacă va anexa Crimeea, Rusia va anexa şi platforma continentală care înconjoară peninsula şi implicit va intra în proprietatea drepturilor de exploatare în aceste regiuni care au început destul de târziu să-şi arate bogăţia de hidrocarburi, scrie The Independent.
Exploatarea resurselor de energie din Marea Neagră poate ajuta Ucraina să-şi reducă dependenţa de importurile din Rusia.
Revista de specialitate Offshore scrie că Exxon, un grup energetic uriaş din SUA, şi Rosneft, un colos al gazelor şi petrolului din Rusia, deţinut de stat, au anunţat descoperiri încurajatoare în sectorul rusesc, lângă Novorosiisk, în estul Mării Negre, în timp ce în sectoarele româneşti forajele-test efectuate de OMV au descoperit depozite atât de „interesante“ încât marile companii petroliere îşi aduc tehnologia „serioasă“ de forare.
Compania canadiană Trans Euro Energy a găsit deja pe teritorul Crimeei resurse de gaze naturale care să justifice exploatarea comercială. Potenţialul energetic al Ucrainei a atras deja interesul altor nume mari din domeniu precum Chevron, Shell, Repsol şi chiar Petrochina.
Blocul submarin Skifska pe care Exxon şi Shell s-au concentrat face parte dintr-un câmp mai mare care se întinde spre vest de-a lungul costei Mării Negre spre România. În zona aflată sub jurisdicţia Ucrainei, „zonele de explorare cele mai interesante se află efectiv în apele Crimeei“, a explicat pentru Bloomberg Julian Lee, analist la Global Energy Studies din Londra. Pierderea controlului acestor zone ar reprezenta o pierdere semnificativă pentru Ucraina, apreciază el.
Ucraina a estimat că producţia de petrol şi gaze naturale a Skifska şi a altui bloc submarin crimeean, Foros, ar putea ajunge să echivaleze cu până la 7 milioane de tone echivalent petrol pe an. Cantitatea ar reprezenta aproximativ 10% din petrolul şi gazele naturale extrase anual de Norvegia din Marea Nordului.
Mai important, cantitatea ar echivala cu 20% din importurile de gaze naturale ale Ucrainei, din care în prezent Rusia furnizează cea mai mare parte. Potenţialul blocurilor crimeene offshore identificate reprezintă „o treime din resursele de gaze naturale nedescoperite încă şi o cincime şi resursele de petrol nedescoperite. Cele mai bune perspective din punctul de vedere al depozitelor semnificative le au zonele adânci ale Mării Negre. Resursele recuperabile ar putea ajunge la 54% din cele totale ale Mării Negre“, se arată într-o analiză a lui Gheorghi Rudko, preşedintele Comsiei de Stat Ucrainene pentru Resurse Naturale.
Dacă pierde Crimeea, Ucraina va pierde o piesă importantă din alcătuirea viitorului economic şi energetic al ţării. Bogdan Cojocaru
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.03.2014
