Pe dinafară, poleiala cifrelor statistice face ca economia Turciei să arate promiţător, cu PIB-ul în creştere, cu preţuri şi şomaj în scădere, cu intrări de investiţii străine şi cu un boom al creditării.
Pe dinăuntru, atât cât lasă se vadă instituţiile statului, presa şi ONG-urile la fel de acut polarizate ca societatea în sine, economia pare mai degrabă vulnerabilă şi primitivă în ceea ce priveşte distribuirea beneficiilor creşterii. Numărul uriaş de accidente mortale la locul de muncă, inegalitatea mare a distribuirii veniturilor şi numărul semnificativ de minori care muncesc spun multe despre calitatea creşterii economice.
În timp ce partidul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi Erdogan conduceau statul din umbra stării de urgenţă după lovitura de stat ratată de anul trecut şi efectuau epurări drastice în administraţie, armată, educaţie, presă şi mediul privat pentru a-şi întări controlul asupra puterii, sute de persoane mureau din cauza accidentelor la locul de muncă.
Cel puţin 906 de muncitori au murit în accidente legate de locul de muncă în primele şase luni ale acestui an, potrivit unui raport al organizaţiei nonguvernamentale Asociaţia pentru Sănătatea Muncitorilor şi Siguranţa Muncii.
Cel puţin 146 de oameni au murit doar în luna mai. Cinci dintre persoanele decedate în mai aveau vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Cele mai multe victime au fost în Istanbul.
În iunie s-au înregistrat alte 164 de decese. Nouă dintre decedaţi aveau vârste mai mici de 18 ani. Cele mai multe decese au fost înregistrate în agricultură, construcţii şi silvicultură.
Ministrul muncii Mehmet Mezzinoglu a spus luna trecută că 101.659 de persoane cu vârste mai mici de 18 ani lucrează în Turcia.
Cifra a fost un răspuns dat unui parlamentar din opoziţie, care a întrebat ce eforturi face guvernul pentru a descuraja folosirea copiilor pentru munci de peste 40 de ore pe săptămână, scrie Hurriyet Daily News.
Parlamentarul a citat statistici oficiale care arată că în 2016 circa 78% dintre copiii care munceau nu erau înregistraţi. El a mai atras atenţia că anul trecut 56 de copii au murit din cauze legate de locul de muncă, faţă de 32 în 2012.
Ministrul a explicat în schimb că autorităţile au efectuat anul trecut peste 24.284 de controale. De ce trebuie să lucreze copiii într-o economie pe care Erdogan a promis că o va duce până în 2023 între primele 10 ale lumii (de pe locul 18 acum)? Pentru că Turcia are cel mai mare grad al inegalităţii distribuirii veniturilor dintre statele europene.
În afară de controlalele inopinate la locul de muncă, guvernul a avut treabă şi cu alte acţiuni în forţă, mai eficiente se pare, confiscând după lovitura de stat ratată active de 11 miliarde de dolari de la aproape 1.000 de companii care ar fi avut legături cu imamul exilat Fethullah Gulen, presupusul arhitect al loviturii de stat, scrie Financial Times. Guvernul a numit administratori la 965 de companii care au 46.357 de angajaţi. Activele confiscate vor fi vândute la licitaţie. Ankara argumentează că activele confiscate sunt dovada amplorii infiltrării guleniştilor, oameni fideli în aparatul de administraţie şi stat. Averile multora dintre companiile luate la ţintă au fost create când Erdogan şi Gulen erau aliaţi. Ambii sunt islamişti şi când partidul AKP al lui Erdogan, a venit la putere pentru prima dată, în 2003, a colaborat cu guleniştii pentru a stopa influenţa elitei laice din birocraţie şi companii. Alianţa a ajutat la crearea unor conglomerate mari de afaceri cum ar fi producători de energie, grupuri miniere şi bănci.
Dacă s-ar da crezare datelor oficiale, scrie Financial Times, PIB-ul Turciei a crescut cu 5% în primul trimestru al acestui an, depăşind cu mult aşteptările. Avansul pare să fi fost susţinut de impactul combinat al stimulului fiscal, al creşterii creditării şi al lirei încă ieftine. Moneda a revenit la nivelurile din 2003 dacă este evaluată în termeni reali. Revenirea economiei reflectă şi o creştere de 10% a exporturilor în primul trimestru.
Străinii au investit 3,1 miliarde de dolari în companiile turceşti în prima jumătate a anului, în timp ce valoarea totală a tranzacţiilor de fuziuni şi achiziţii s-a situat la 4,5 miliarde de dolari, potrivit agenţiei Anadolu.
Se face aproape un an de la lovitura de stat ratată împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdo?an, însă opoziţia este încă puternică, un exemplu fiind sutele de mii de persoane adunate zilele trecute la Istanbul într-un protest contra puterii în care au cerut democraţie, o presă liberă şi libertate de exprimare pentru societatea civilă. Demonstraţia a reprezentat finalul unui marş de protest pentru Ñjustiţieî de 25 de zile şi 450 de kilometri de la Ankara la Istanbul. Liderul Partidului Popular Republican Kemal Kilicdaroglu a condus marşul după ce vicepreşedintele formaţiunii a fost intemniţat, în iunie. A fost cel mai mare protest contra lui Erdogan din ultimii ani.
