Astăzi cei 17 miniştri de finanţe ai zonei euro se vor întâlni la Bruxelles, iar omologii lor din celelalte zece state ale UE li se vor alătura mâine, urmând ca duminică şefii de stat şi de guvern să se reunească pentru a aproba pachetul de măsuri anticriză pe care investitorii îl aşteaptă de o bună bucată de vreme. Întâlnirile au fost programate la sfârşitul săptămânii pentru ca pieţele financiare să fie închise şi astfel să aibă "linişte" atunci când vor lua deciziile deoarece toată lumea se teme de reacţia investitorilor.
Elita politică europeană nu s-a mai aflat niciodată sub o astfel de presiune, iar axa Berlin-Paris a fost rareori atât de divizată. În acelaşi timp, băncile au turnat gaz pe foc după ce şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre susţinătorii activi ai celor mai mari bănci din lume, a declarat că se va opune unei recapitalizări forţate a băncilor şi unui writedown (reducerea valorii contabile) al datoriilor Greciei, scrie publicaţia germană Der Spiegel.
Ruptură între Paris şi Berlin
Cel mai problematic este dezacordul dintre Franţa şi Germania cu privire la strategia de salvare a economiilor aflate în dificultate. Ministrul francez de finanţe François Baroin a divulgat faptul că Banca Centrală Europeană (BCE), care are de partea sa Germania, a refuzat să îşi folosească bilanţul pentru a sprijini EFSF, scrie Bloomberg.
Prin urmare, deciziile care se vor lua în urma summit-ului rămân un puzzle pentru investitorii care acţionează mai degrabă emoţional în ultimele săptămâni. Cele mai vehiculate ipoteze sunt cele referitoare la suplimentarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) fără a majora contribuţiile statelor membre, instituirea unui default ordonat al Greciei, recapitalizarea băncilor sau ştergerea unei fracţiuni din datoriile Greciei.
Potrivit unui scenariu publicat de Wall Street Journal, emisiunile de obligaţiuni guvernamentale ar putea fi garantate cu împrumuturi de la mecanismul european de salvare, o mutare care ar creşte datoriile economiilor vulnerabile din sudul continentului.
Între timp, tot mai multe state sunt contaminate pe măsură ce criza datoriilor se agravează. Grecia nu a atins ţintele de austeritate şi s-a împotmolit în recesiune, iar Spania încă se luptă să doboare deficitul bugetar. Agenţiile de rating au retrogradat calificativele Italiei şi Spaniei, plus ratingul a 24 de bănci italiene, iar Franţa ar putea pierde şi ea ratingul "AAA" în următoarele luni. De asemenea, povara austerităţii devine greu de suportat pentru populaţie. Miercuri şi joi a avut loc o grevă generală de 48 de ore în Grecia la care a participat cea mai mare parte a angajaţilor din serviciile publice, dar şi cei ai companiilor private.
Poate Europa să îşi rezolve singură problemele?
Nici din afara Europei situaţia din zona euro nu pare mai roz. Lumea are îndoieli cu privire la capacitatea Europei de a se smulge din coşmarul datoriilor fără ajutor extern. State nou-industrializate, precum Brazilia, India şi China s-au oferit să dea o mână de ajutor, în timp ce SUA pun presiune tot mai mare pe UE. Americanii aşteaptă o "acţiune hotărâtă" în urma summit-ului de la Bruxelles, potrivit subsecretarului pentru afaceri internaţionale al Trezoreriei SUA Lael Brainard. Dar pentru ca Europa să fie decisă, cele 17 economii membre ale zonei euro ar trebui să acţioneze în mod concertat.
"Economia mondială se află sub ameninţarea unei rupturi profunde şi traumatizante", consideră liderul Autorităţii Monetare din Hong Kong, Norman Chan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
