Polonia a crescut pentru a deveni cea mai mare economie est-europeană în umbra vecinului mai mare şi mai puternic Germania. Odată cu venirea la putere a actualului guvern polonez, considerat naţionalist şi autoritar, au apărut tensiuni între Berlin şi Varşovia. La un moment dat, preşedintele partidului aflat la guvernare a reproşat Germaniei că vrea să-şi subordoneze Polonia. Gazele naturale ruseşti sunt pe cale să tensioneze şi mai mult relaţiile dintre liderul Europei şi liderul Europei de Est. În timp ce Polonia vrea să-şi accelereze eforturile de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, considerând că vizita preşedintelui american Donald Trump o va ajuta în acest sens, Germania va deveni şi mai dependentă de acestea dacă va fi realizat proiectului Nord Stream 2, cu ignorarea împotrivirii mai multor state din UE.
La mai puţin de o lună după ce Polonia a primit primele livrări de gaze naturale lichefiate americane, autorităţile din Varşovia au planuri ambiţioase, de la încheierea unui acord pe termen lung cu producătorii americani de gaze la proiecte de infrastructură care să lege ţările est-europene dependente de importurile de la compania rusă Gazprom, scrie Bloomberg. Conservatorii aflaţi la putere în Polonia, care împărtăşesc "patriotismul economic" al lui Trump, dar care spre deosebire de acesta au o atitudine de scepticism privitoare la Rusia, intenţionează să reducă dependenţa de Gazprom prin terminalul de GNL şi construcţia unui gazoduct către Norvegia. De asemenea, aceştia încearcă să obţină ajutorul americanilor pentru blocarea extinderii Nord Stream.
Gazoductul aduce gaze ruseşti direct în Germania pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina şi stârneşte temeri că Gazprom ar putea suspenda livrările către polonezi fără ca aceastămanevră să aibă un impact asupra clienţilor vest-europeni. Nu este clar dacă Trump va menţiona Nord Stream după ce cancelarul german Angela Merkel a condamnat o propunere a Senatului american de a penalize companiile care investesc în noi conducte ruseşti. În plus, Germania şi America sunt în pragul unui război comercial. Ambiţiile Poloniei trec dincolo de reducerea dependenţei de energia rusă. Ţara vrea să devină un hub capabil să reexporte o parte din gazele importate şi să fie în poziţie să scape de Gazprom odată cu expirarea contractului pe termen lung cu această companie, în 2022. La fel speră şi Germania să devină după realizarea Nord Stream 2. Terminalul de GNL al Poloniei şi-ar putea dubla capacitatea la 10 miliarde de metri cubi, egală cu capacitatea anuală estimată a conductei către Norvegia. Combinate cu producţia internă de aproximativ 4 miliarde de metri cubi, o astfel de capacitate ar depăşi necesarul intern al Poloniei, iar excedentul ar putea fi exportat. Germania în schimb vrea să importe şi mai multe gaze ruseşti, Nord Stream 2 urmând a o ajuta să realizeze tranziţia către un viitor dominat de energia regenerabilă.
Deja cel mai mare consumator de gaze al Europei, Germania primeşte aproximativ 40% din ce consumă din Rusia, cel mai mare exportator la nivel mondial, potrivit Wood Mackenzie. Această depedenţă nu va face decât să crească până în 2025 la peste 50%. Nord Stream 2 va permite de asemenea livrări şi în alte părţi ale Europei, Germania urmând astfel să devină un hub şi mai important pentru distribuţie pe continent. În Germania, proiectele de infrastructură pot fi însă întârziate de opoziţia locală. O audiere în acest caz este programată pe 17 iulie în Stralsund. Gazele naturale ar putea furniza o cincime din energia Germaniei în decurs de cinci ani, aproape dublul nivelurilor actuale, potrivit HSBC. Cererea de gaze pentru producţia de energie ar putea atinge maximul în 2025 înainte ca acestea să fie înlocuite cu energie eoliană şi solară, potrivit Wood Mackenzie. Germania vrea să producă 80% din electricitatea sa din surse regenerabile până în 2050.
