Guvernul socialist al lui Oreşarski este al doilea care demisionează în mai puţin de 18 luni, după o perioadă de guvernare marcată de proteste contra corupţiei, de inundaţii ucigaşe în staţiunile litorale şi de blocajul dintre Bruxelles şi Moscova în privinţa construirii gazoductului rusesc South Stream, scrie agenţia Thomson Reuters. Sute de persoane s-au adunat la Sofia scandând „Victorie“ după aflarea veştilor că Oreşarski demisionează. Parlamentarii şi-au înconjurat preventiv clădirea parlamentului cu două linii de poliţişti. Coincidenţă sau nu, ziua demisiei premierului a marcat prima aniversare a unui asediu de opt ore asupra parlamentului de către protestatari care au cerut demisia guvernului. Dezastrul din alegerile europarlamentare din luna mai a demonstrat că Partidul Socialist a pierdut încrederea populaţiei.
Afaceri de familie la conducerea ţării
Guvernul a devenit ţinta unor proteste masive şi de durată după numirea controversatului parlamentar Delyan Peevski, un mogul media care face parte dintr-o formaţiune politică a etnicilor turci, la conducerea Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională în iunie 2013.
Înaintea deciziei lui Oreşarski guvernatorul băncii centrale şi-a anunţat dipoziţia de a demisiona după ce parlamentul îi alege un succesor. Iskrov se plânge că el şi instituţia pe care o conduce sunt făcuţi ţapi ispăşitori pentru problemele ţării de către partidele politice în lupta lor pentru putere.
Liderul principalului partid de opoziţie GERB, Boiko Borisov, şi el fost premier care a demisionat din cauza unor proteste de amploare, s-a grăbit să valorifice evenimentele. „De o astfel de demisie întârziată, şi ştiind ce ruină lasă în urmă, nici măcar nu pot să mă bucur“, a scris el pe pagina lui de Facebook. Borisov a fost forţat să lase din mâini puterea după ce a ordonat poliţiei să-i „liniştească“ prin violenţă pe protestatarii care-i cereau demisia.
Au închis ochii pentru bani
De guvernatorul Iskrov şi de mogulul Peevski se leagă cea mai severă criză bancară cu care s-a confruntat Bulgaria după turbulenţele financiare din anii ’90. Criza a început după ce deponenţii Corporate Commercial Bank (Corpbank), una dintre cele mai mari bănci cu capital bulgăresc, neliniştiţi din cauza unor materiale de presă în care erau demascate afacerile dubioase ale proprietarului instituţiei de credit, au ales în iunie să-şi retragă capitalul. Se pare că factorul care a declanşat hemoragia de capital de la Corpbank a fost cel mai mare client, care şi-a retras banii şi l-a acuzat pe proprietarul băncii, Ţvetan Vasilev, că a vrut să-l asasineze. Într-o săptămână s-au volatilizat o cincime din depozite. Acest client este mogulul media Peevski.
Banca centrală a preluat controlul Corpbank şi a împiedicat deponenţii să retragă restul de bani. Panica a cuprins clienţii unei alte bănci, First Investment Bank, de asemenea printre cele mai mari instituţii de credit cu capital bulgăresc, ceea ce a forţat guvernul să deschidă o linie de credit de urgenţă pentru sistemul bancar. Corpbank va fi desfiinţată. Procurorii investighează acuzaţii că până la 90% dintre creditele băncii au fost acordate unor companii şi unor persoane care au legături cu Ţvetan Vasilev.
Legea bulgărească permite o expunere de doar 10% la astfel de clienţi, potrivit The New York Times. Acuzaţiile susţin, de asemenea, că banca a acordat împrumuturi exagerat de mari unor angajaţi din structuri inferioare printre care şoferi şi paznici. Credite enorme au fost garantate cu active dubioase precum garsoniere şi încasări viitoare din conturi goale. Din bancă a dispărut echivalentul a 103 milioane de euro chiar înainte ca instituţia financiară să fie pusă, la cererea ei, în administrarea specială a băncii centrale. Banii ar fi fost scoşi din bancă în saci şi înmânaţi unei persoane care acţiona în numele lui Vasilev. Acest nume este legat de România prin retailerului electroIT Domo.
Guvernatorul Iskrov a fost implicat în această poveste de o scrisoare anonimă primită de presă în care se arată că acesta şi vice-guvernatorul Ţvetan Gounev sunt dependenţi financiar de „atenţiile“ primite de la o bancă intrată recent în atenţia publicului. Presa a speculat că acea bancă este Corpbank. Ţvetan Gounev coordonează departamentul de supraveghere bancară al băncii centrale, cea care s-a grăbit să acopere banca cu probleme.
Caută salvare la BCE
Pentru a tempera isteria şi temerile că Bulgaria va fi lovită de o nouă criză bancară de amploarea celei din 1996, când mai mult de zece bănci s-au prăbuşit iar economia a fost paralizată câteva luni de hiperinflaţie, guvernul lui Oreşarski a decis să acceseze programul european unic de supraveghere bancară. Bulgaria ar deveni astfel prima ţară UE din afara zonei euro care-şi pune băncile sub suprevegherea directă a BCE. Însă programul nu va fi pornit până în noiembrie.
Coaliţia de guvernare ar putea bifa şi câteva plusuri: a majorat salariul minim, a introdus măsuri pentru reducerea birocraţiei care obstrucţionează activitatea afacerilor şi a găsit investitori pentru o emisiune de obligaţiuni suverane de 1,5 miliarde de euro luna trecută, în pofida crizei bancare.
Pe lângă problema nerezolvată a devalizării Corpbank, viitorul guvern va trebui să găsească o soluţie creşterii datoriei furnizorului public de electricitate NEK, în condiţiile în care guvernul Oreşarski a redus de două ori anul trecut preţurile la electricitate şi le-a majorat doar marginal în iulie. De asemenea, salvarea sistemului bancar va majora datoria publică. Alegeri anticipate sunt programate deja pentru luna octombrie.
