Premierul Greciei a fost ajutat de şeful puternicei bănci americane JPMorgan să redeschidă portofelele pieţelor financiare

Premierul Greciei a început să-i curte­ze pe investitori cu mult timp îna­intea vânzării de obligaţiuni de pe 10 apri­lie. „Lovitura de graţie“ a fost o întâl­nire cu aceştia, în septembrie, la se­diul din Manhattan al JPMorgan Chase, prezidată de chiar CEO-ul băncii, Jamie Dimon, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Eforturile au pavat drumul unei oferte de 3 mi­liar­de de euro care a atras cerere de aproa­pe şapte ori mai mare. În timp ce Grecia este încă măcinată de deflaţie şi de cel mai mare şomaj din Europa, vânzarea scoa­te în evidenţă că legăturile ţării cu zona euro se solidifică în condiţiile în care aceasta încearcă să înlăture stigma­tul pornirii crizei financiare şi al celei mai mari restructurări a datoriei din istorie.

„Acestea tranzacţii nu sunt lipsite de risc. Totul depinde de continuarea creşterii în Europa. Condiţiile econo­mi­ce din Grecia nu sunt foarte roz, dar nu încape semn de îndoială că situaţia este mult mai bună“, a explicat Mark Nash, analist la Invesco, care adminis­trează fonduri de 787 miliarde de dolari.

Fondul este unul dintre investitorii care au cumpărat obligaţiuni greceşti, sca­dente în cinci ani. O altă firmă „sedu­să“ de Samaras este Greylock Capi­tal Management din SUA, admi­nis­tratorul unor fonduri de 850 mil. dolari.

Bondurile greceşti au adus câştiguri de peste 400% din iunie 2012, luna în care Samaras a venit la conducerea guvernului, un randament mai mare decât al oricărei acţiuni a unei companii de tehnologie incluse în indicele bursier american Standard & Poor’s 500. Yieldurile obligaţiunilor greceşti cu scadenţa la zece ani au atins luna aceasta minimul de după februarie 2010, iar Samaras a declarat că se aşteaptă ca aceste costuri de finanţare să-şi continue scăderea şi a asigurat că Grecia nu se grăbeşte să iasă din nou pe pieţe.

Vânzând obligaţiuni prin interme­diul băncilor şi nu prin licitaţie, pentru a-şi asigura cerere, Grecia a obţinut un yield de 4,95% pentru noile obligaţiuni. Cererea a depăşit 20 de miliarde de euro, ceea ce a permis Atenei să atragă mai mult decât cele 2,5 miliarde de euro avute iniţial în plan. Aproape jumătate din datorii s-au dus la investitori britanici, iar o treime la alţi investitori europeni.