Conform cifrelor oficiale, circa 30% dintre companii plătesc angajaţilor salariul minim pe economie, în unele situaţii chiar mai puţin, iar noile legi ale muncii au privat 1 din 3 din angajaţii români de un contract colectiv-negociat, potrivit Euobserver.
“Suntem plătiţi ca şi cum am face o muncă necalificată”, a declarat Petru Dandea, secretar general al Confederaţiei Carte Alfa, unul dintre cele mai puternice sindicate din România.
Guvernul PD-L a adoptat legi noi în domeniul forţei de muncă în anul 2011, iar protecţia drepturilor a devenit un privilegiu pentru cei care lucrează pentru marile companii din România. Schimbările de lege au generat dezastre sociale, întrucât 40% din forţa de muncă câştigă salariul minim brut, unii chiar mai puţin, spun experţii, în condiţiile în care erau încadraţi la alt tip de contract, deşi lucrau cu normă întreagă. Codul muncii din 2011 a respins vechea reţetă care forţa întreprinderile să ia în considerare studiile şi calificările persoanelor la momentul anagajării pentru a stabili salariul fiecărui angajat. Astfel, companiile au avut o singură regulă: salariul minim brut.
Noua lege îi împiedică pe freelanceri să se unească sau să se asocieze într-un sindicat, iar în cadrul firmelor, angajaţii nu se pot asocia decât dacă sunt peste 15 oameni care doresc asta. În plus, compania nu poate avea putere de decizie decât dacă 50%Ă1 dintre angajaţii companiei se alătură sindicatului.
Ca rezultate, numărul membrilor sindicatului Carte Alfa a scăzut de la peste un million în 2011 la aproximativ 260.000 la sfârşitul anului trecut.
“Devenim încet, încet, săracii capabili să muncească”, spune Vasile Geogescu, preşedintele Sindicatelor din Retail. “Dacă doi angajaţi care câştigă fiecare salariul minim pe economie au un copil este catastrofal. Nu îşi pot plăti facturile prin muncă, şi aici nu mă refer la dat banii pe vicii”.
Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini, susţin că fac presiuni pe guvernul României pentru o forţă de muncă mai ieftină şi mai flexibilă încă din anul 2011.
Federaţia sindicatelor de Retail a fost una dintre organizaţiile afectate. Vasile Georgescu, a delcarat că peste 70% din industria de retail din România are mai puţin de 15 angajaţi.
Impunerea unui număr de 15 persoane, care să facă parte din aceeaşi companie, pentru a forma un sindicat este împotriva legilor UE şi a convenţiilor Organizaţiilor Internaţionale a Muncii, dar şi împotriva Constituţiei României. Articolul legii este contestat de sindicate, iar cazul este examinat de Curtea Constituţională a României, după ce ombudsman-ul României a depus o plângere la începutul acestui an.
“Sperăm ca această prevedere să cadă“, spune Meuser din cadrul Friedrich Ebert Stiftung, fundaţie care furnizează educaţie politică şi analiză.
Salariului minim pe economie a crescut din 2012 încoace, de la 700 de lei brut la 1.250 de lei în 2016, iar în prezent salariul minim brut în România este de 1.450 lei (320 de euro).
Creşterea salariului minim a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte pe ordinea de zi, şi totodată unul dintre cele mai controversate. Multinaţionalele au ameninţat că vor pleca din ţară dacă va creşte în continuare salariul, însă datele statistice arată că este una dintre cele mai bune măsuri adoptate până acum. Creşterea economică a României de 5,7% a venit în mare parte din consum, impulsionat de creşterea salariilor şi scăderea fiscalităţii.
