18.00 Ministrul de Finanţe al Austriei, convins că cetăţenii greci se vor pronunţa în favoarea reformelor
Ministrul de Finanţe al Austriei, Hans-Joerg Schelling, este convins că în Grecia va prevala "raţiunea" şi că cetăţenii vor accepta măsurile propuse de creditorii internaţionali, îndemnând Guvernul Alexis Tsipras să spună cu claritate care este poziţia sa.
"Cred că în Grecia va prevala raţiunea, dat fiind că poporul grec ştie că în joc nu este doar moneda euro, ci şi viitorul ţării, deci şi al lor", a declarat Hans-Joerg Schelling.
"Am făcut multe pentru poporul grec, iar mâna noastră rămâne întinsă; acum a venit timpul ca Guvernul grec să spună ce vrea cu adevărat, nu doar poporului, ci şi negociatorilor internaţionali", a spus oficialul austriac.
Alegătorii greci sunt chemaţi la urne duminică pentru a decide dacă acceptă sau nu condiţiile stabilite de creditorii internaţionali.
Grecia se află, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
17.06 Opoziţia moderată din Grecia îndeamnă alegătorii să accepte condiţiile creditorilor
Liderii partidelor moderate din Grecia - Pasok, Noua Democraţie şi To Potami (aflate în opoziţie) - au îndemnat cetăţenii Greciei să voteze în favoarea condiţiilor propuse de Grupul Bruxelles.
"Avem o responsabilitate. Grecii trebuie să fie uniţi şi să voteze în favoarea speranţei şi demnităţii. Vrem un acord sustenabil cu creditorii. Trebuie să opunem rezistenţă forţelor extremiste din Europa şi să răspundem afirmativ poziţiei Greciei în Europa", a declarat Foti Yenimat, liderul Partidului Socialist (Pasok, centru-stânga).
Poziţii similare au exprimat liderii formaţiunilor Noua Democraţie (centru-dreapta) şi To Potami (centru), în timp ce partidul Syriza (extremă-stânga), al premierului Alexis Tsipras, şi formaţiunea Grecii Independenţi (extremă-dreapta) au pledat pentru respingerea austerităţii.
Alegătorii greci sunt chemaţi la urne duminică pentru a decide dacă acceptă sau nu condiţiile stabilite de creditorii internaţionali.
Grecia se află, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
Ursula von der Leyen, ministrul german al apărării, a afirmat că remarca ministrului grec de finanţe, Yannis Varoufakis este o bătăie de joc la adresa cerora care într-adevăr suferă de efectele terorismului.
„Remarca ministrului grec de finanţe este o bătaie de joc pentru toţi cei care suferă de efectele terorismului”, consideră Ursula von der Leyen, ministrul german al apărării, citată de The Guardian.
Marea Britanie este pregătită indiferent de rezultatul referendumului din Grecia, consideră George Osborne, ministrul de finanţe al Marii Britanii.
„Indiferent de ce va decide Grecia, Marea Britanie este pregătită. Ne-am făcut planurile indiferent de rezultat. Cu siguranţă că rezultatul va avea un impact asupra economiei Uniunii Europene. Cu toţi vrem ca Grecia să prospere, dar în final, dacă eşti în clubul monedei unice, sunt reguli cărora trebuie să li te supui”, a spus George Osborne, cancelarul Marii Britanii, citat de The Guardian.
16:20. Macron, ministrul francez al economiei: Grecia nu trebuie să se bazeze doar pe sprijinul BCE
Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei, a afirmat că Grecia şi creditorii săi internaţionali trebuie să lucreze la un compromis pentru a scoate statul elen din criza datoriilor, şi nu doar să se bazeze pe sprijininul venit de la Banca Centrală Europeană (BCE).
„Indiferent de rezultatul votului, trebuie ca de mâine să începem discuţiile politice pentru a crea un cadru. Nu este vorba de a caută adăpost în spatele BCE sau a altora care au făcut deja destule”, spune Macron citat de TheGuardian.
Liderii partidelor moderate din Grecia - Pasok, Noua Democraţie şi To Potami (aflate în opoziţie) - au îndemnat cetăţenii Greciei să voteze în favoarea condiţiilor propuse de Grupul Bruxelles.
"Avem o responsabilitate. Grecii trebuie să fie uniţi şi să voteze în favoarea speranţei şi demnităţii. Vrem un acord sustenabil cu creditorii. Trebuie să opunem rezistenţă forţelor extremiste din Europa şi să răspundem afirmativ poziţiei Greciei în Europa", a declarat Foti Yenimat, liderul Partidului Socialist (Pasok, centru-stânga).
Jacques Delors, fost preşedinte al Comisiei Europene, pledează pentru o reconsiderare a poziţiilor ambelor părţi în cazul crizei din Grecia.
“Odiseu a găsit curajul şi energia de a îndura 10 ani de suferinţe şi chinuri după încheierea războiului Troiei pentru că nu şi-a pierdut nici o clipă încrederea că se va întoarce în Itaca, la Penelopa. Dacă grecii şi europenii vor privi înăuntrul lor pentru a găsi resurse să meargă înainte, vor găsi o soluţie de a găsi un compromis onorând principiile cooperării şi solidarităţii care sunt bazele de fapt al proiectului european”, afirmă Delors.
15:33 Guvernul Alexis Tsipras mobilizează armata pentru menţinerea ordinii publice după referendum
Potrivit publicaţiei Sunday Times, planul secret - Nemesis - prevede mobilizarea unor patrule militare pe străzile marilor oraşe începând de duminică de la ora 19.00, când se va încheia referendumul pe tema situaţiei economice.
Armata Greciei evită de mult timp să se implice în politică, astfel că mobilizarea militarilor pentru menţinerea ordinii este o situaţie extrem de sensibilă într-o ţară în care au avut loc, de-a lungul timpului, numeroase lovituri de stat militare.
În afară de militari, 2.000 de agenţi de poliţie au primit ordinul de a proteja sediile marilor bănci din Atena şi Salonic, în contextul stării de nervozitate a cetăţenilor, care au limite la extragerea banilor de la bancomate.
Preşedintele Greciei, Prokopis Pavlopoulos, a lansat un apel la unitate în societatea greacă indiferent de rezultatul referendumului pe tema situaţiei economice.
"Această zi aparţine în totalitate cetăţenilor. Ei sunt chemaţi să voteze în conformitate cu propriile conştiinţe şi ghidaţi de cele mai bune interese ale naţiunii, pentru viitorul ţării şi al poporului", a declarat Prokopis Pavlopoulos, potrivit cotidianului The Telegraph.
"Indiferent de rezultatul referendumului, avem obligaţia de a merge înainte, începând de mâine, într-o unitate absolută. Aşa au făcut predecesorii noştri în momentele cruciale cruciale ale istoriei şi aceasta este obligaţia noastră astăzi. Vom merge înainte împreună", a insistat preşedintele ţării.
"Lumea nu trebuie să se teamă de poporul grec", a declarat Kammenos, care este ministru al Apărării şi liderul partidului de extremă-dreapta Grecii Independenţi. Formaţiunea radicală a format Guvernul împreună cu partidul de extremă-stânga Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras.
"Bancomatele? Au fost închise de opoziţie", a acuzat Kammenos, sugerând că în spatele închiderii băncilor greci ar fi o manevră internaţională inspirată de opoziţia de centru-dreapta şi centru-stânga.
Alegătorii greci sunt chemaţi la urne duminică pentru a decide că acceptă sau nu condiţiile stabilite de creditorii internaţionali.
Băncile greceşti pregătesc planuri de salvare care ar implica un “haircut” de cel puţin 30% depozitelor mai mari de 8.000 de euro, scrie Financial Times (FT), care citează surse din mediul bancar şi cel de business. Planurile menţionează că scenariul unui “bail-in” devine tot mai probabil pentru cel puţin o bancă, scrie în continuare FT, menţionând că aceste măsuri de urgenţă sunt luate în contextual temerilor că Grecia se îndreaptă spre un colaps financiar.
Mecanismul de salvare pentru băncile greceşti ar putea semăna cu cel convenit în 2013 pentru sistemul bancar cipriot. Atunci a fost aplicat un haircut depozitelor neasigurate mai mari de 100.000 de euro. În Grecia, “bail-in” ar fi implementat ca parte a recapitalizării băncilor locale convenite cu creditorii ţării.
"Dacă grecii vor spune «nu» la referendum, vor trebui să introducă o nouă monedă, pentru că euro nu va mai fi disponibil ca modalitate de plată", a declarat Schulz într-un interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk.
"Dacă euro nu va fi disponibil, cum vor putea fi plătite salariile? Cum vor face să plătească pensiile? În momentul în care o ţară introduce o monedă nouă iese din zona euro", a atras atenţia Martin Schulz.
Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de "terorism" Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.
12:48 Yanis Varoufakis a votat la Atena, denunţând "eşecurile" provocate de Eurogrup
Yanis Varoufakis, care a sugerat că va demisiona dacă majoritatea grecilor vor accepta condiţiile Grupului Bruxelles, a votat în Faliro, o suburbie a Atenei, unde a fost întâmpinat de zeci de susţinători.
"Este o sărbătoare a democraţiei. Eşecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde. Astăzi, poporul grec poate da un răspuns", a spus Varoufakis.
Sâmbătă, Yannis Varoufakis a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de "terorism" Grupul Bruxelles - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
11:49. Alexis Tsipras a votat la referendum, îndemnând grecii să îşi ia destinul în propriile mâini
"Nimeni nu poate ignora mesajul de hotărâre al unui popor care îşi ia destinul în propriile mâini", a declarat Tsipras după ce a votat la o secţie din Atena.
Potrivit unor surse citate de BBC News online, Tsipras a intrat în secţia de votare pe o uşă secundară, separat de oamenii de rând.
Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul de duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Tsipras îndeamnă populaţia să voteze ”nu” la propunerile creditorilor în schimbul unui nou bailout. Liderii europeni susţin că doar un ”da” al populaţiei va oferi Greciei o cale de ieşire din agonia economică.
Coaliţia fragilă a lui Tsipras începe să tremure: ministrul grec al apărării ameninţă cu demisia
Varoufakis: Dacă grecii vor vota ”da” la referendum voi demisiona
Un al treilea scenariu ar fi al unui rezultat foarte apropiat, care este inconclusiv - care este foarte posibil dacă ne uităm la cum arată sondajele actuale - ar putea aduce doar şi mai multă nelinişte şi nesiguranţă Greciei, prelungind situaţia actuală.
