Cele mai importante burse europene au mărşăluit ieri prin teritoriul negativ, iar euro s-a întărit, evoluţii specifice vremurilor de incertitudine şi de criză, deoarece investitorii primesc semnale cât se poate de contradictorii privind următoarea decizie pe care o va lua BCE.
Banca americană JP Morgan şi cea niponă Nomura se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană, gardianul euro, să reducă marginal dobânzile în şedinţa de politică monetară de săptămâna viitoare, în timp ce Deutsche Bank anticipează lansarea unui program de achiziţii de active cu euro tipăriţi special în acest scop, aşa cum au făcut până acum Rezerva Federală americană şi Banca Angliei, scrie The Wall Street Journal.
Însă mai multe surse au explicat pentru agenţia Thomson Reuters că este improbabil ca BCE să acţioneze săptămâna viitoare dacă datele privind inflaţia, care vor fi publicate astăzi, nu vor arăta că zona euro se apropie şi mai mult de deflaţie.
Imaginea descurajantă a direcţiei zonei euro este întregită de scăderea încrederii populaţiei şi a oamenilor de afaceri în economie. Un studiu efectuat de Comisia Europeană arată că încrederea consumatorilor, a afacerilor din retail şi a celor din industrie a ajuns luna aceasta la cel mai redus nivel din acest an. Directorii din industrie sunt mai prudenţi în privinţa producţiei viitoare, în timp ce retailerii sunt tot mai îngrijoraţi legat de situaţia din prezent şi cea viitoare. Aceste sentimente ar putea reflecta îngrijorările geopolitice, precum cele legate de tensiunile dintre Rusia şi Ucraina.
Ca un nor pe un un cer deja întunecat, datele CE arată scăderea cu 1,6% a creditelor acordate sectorului privat în zona euro comparativ cu anul trecut. În iulie, creditarea s-a redus cu 1,8%.
Randamentele obligaţiunilor statelor de la periferia zonei euro, de referinţă pentru costurile de finanţare ale acestor economii, au atins săptămâna aceasta minime după ce pieţele au interpretat un discurs al preşedintelui BCE Mario Draghi ca un mesaj că instituţia pe care acesta o conduce se pregăteşte să lanseze un amplu program de achiziţii de active pentru a ridica economia.
Aşteptările pieţelor privind acţiunile BCE ar putea fi însă exagerate, mai ales în privinţa posibilităţii lansării unui program de achiziţii masive de obligaţiuni suverane şi private, notează WSJ. Stabilitatea inflaţiei din Germania întăreşte acest punct de vedere.
În Germania cresc preţurile, dar şi şomajul
Datele care vin din Germania, cea mai mare economie a zonei euro, sunt liniştitoare în ceea ce priveşte preţurile. Inflaţia anualizată s-a menţinut la 0,8% în august. Însă numărul şomerilor din Germania a crescut luna aceasta cu 1.000, la 2,901 milioane. Rata şomajului s-a menţinut la 6,7%. Economia germană, motorul de creştere al zonei euro, a scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru în contextul tensiunilor geopolitice care afectează exporturile. De asemenea, atât încrederea populaţiei, cât şi cea a oamenilor de afaceri este în cădere liberă.
Spania se îndreaptă spre deflaţie
În Spania, preţurile din magazine au continuat să scadă, ceea ce subliniază pericolul deflaţionist care pândeşte mai ales economiile vulnerabile.
Inflaţia a decelerat la -0,5% în august, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, de la -0,4% în iulie.
Economia a crescut cu 0,6% în trimestrul doi, ritm peste media din zona euro. Spania este unul dintre statele cel mai dur lovite de criză, mai ales la nivelul pieţei muncii şi sectorului construcţiilor.
Noul guvern al Franţei sperie angajaţii cu mărirea programului de muncă
În Franţa, proaspătul numit ministru al economiei Emmanuel Macron a aruncat în aer sindicatele cu propunerea de a aboli programul de lucru săptămânal de 35 de ore, mândria salariaţilor francezi, pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei. Macron este arhitectul Pactului de responsabilitate prin care preşedintele François Hollande speră să convingă companiile să-l ajute la relansarea economiei. Pactul presupune reduceri de taxe în schimbul promisiunii angajatorilor că vor înfiinţa locuri de muncă. Şomajul din Franţa, o problemă toxică pentru guvernul socialist, aflat la a doua remaniere în ultima jumătate de an, a crescut pentru a noua lună consecutivă în iulie la nivelul record de 3.424.000 de persoane.
Băncile italiene se reped la banii BCE
În Italia, cele mai mari patru bănci ale ţării încearcă să împrumute 27 de miliarde de euro prin programul prin care BCE încearcă să stimuleze creditarea pentru companii şi populaţie, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Suma reprezintă un sfert din cât se aşteaptă analiştii ca toate băncile din zona euro să împrumute.
UniCredit va încerca să obţină şapte miliarde de euro la licitaţia BCE din septembrie. Banca Monte dei Paschi di Siena, confruntată cu mari probleme financiare, ţinteşte trei miliarde de euro, aproape jumătate din cât speră că va strânge anul acesta. Energicul premier Matteo Renzi se chinuie să rupă rezistenţa la reforme a influentelor grupuri de interese care acaparează economia.
El a promis că va liberaliza piaţa muncii, că va reporni investiţiile în infrastructura paralizată, va reduce taxele pentru afaceri şi va repara şcolile. Toate acestea costă zeci de miliarde de euro, iar banii sunt greu de găsit când producţia scade. Între timp economia a reintrat în recesiune în al doilea trimestru, a treia din ultimii cinci ani.
