Perspectiva unei recesiuni la nivel mondial a devenit mai reală ca oricând după ce liderii marilor economii ale lumii, reuniţi săptămâna trecută în Franţa, nu au reuşit să aducă planuri concrete pentru sprijinirea statelor cu probleme şi stimularea economiilor.
Fără sponsori pentru FESF
Europenii nu au convins statele din afara zonei euro să participe la finanţarea fondului de bailout al uniunii monetare FESF, element critic în strategia Europei de luptă contra crizei, scrie The Wall Street Journal.
Liderii europeni sperau să primească în Franţa susţinere din partea celorlalte state participante la summit pentru planul anticriză stabilit în urmă cu două săptămâni la Bruxelles. Planul include eforturi de recapitalizare a băncilor europene, un nou pachet de bailout pentru Grecia şi majorarea capacităţii de creditare a FESF.
"Nu sunt prea multe state care să fi anunţat că vor să coopereze cu FESF", a afirmat cancelarul german Angela Merkel.
BCE a refuzat să asigure finanţare care să crească puterea de foc a fondului, iar în aceste condiţii UE s-a îndreptat către ţările cu mari rezerve financiare din afara zonei euro, precum China.
Liderii lumii nu au reuşit nici să ajungă la un angajament clar privind majorarea resurselor FMI pentru a fi utilizate la finanţarea FESF, una dintre propunerile făcute pentru a îmbunătăţi capacitatea de apărare în faţa crizei, angajându-se doar să pună la dispoziţia instituţiei fonduri suplimentare dacă va fi necesar, potrivit Reuters. Guvernele aşteaptă mai multe detalii despre planurile europene de combatere a crizei datoriilor, înainte de a se angaja să contribuie financiar, a afirmat Merkel.
Discuţiile legate de un rol mai mare al FMI în rezolvarea crizei europene au scos în evidenţă ţintele politice diferite ale economiilor emergente şi ale celor dezvoltate în condiţiile în care posibilitatea unei recesiuni la nivel mondial devine tot mai mare.
Pentru economiile emergente precum China sau Brazilia, un rol mai mare al FMI le-ar mări influenţa pe scena economică mondială.
Economiile avansate din afara zonei euro au încercat să menţină statutul FMI în cadrul eforturilor anticriză, acela de a completa resursele Europei, pentru a constrânge membrii uniunii monetare să găsească propria soluţie.
În schimb, summitul de două zile, dominat de criza grecească, a pus mai multă presiune pe liderii europeni pentru acţiuni mai puternice înainte ca problema datoriilor să se acutizeze. "Summitul a adus multe promisiuni, multe dintre acestea deja făcute şi încălcate în trecut", apreciază Karen Ward, analist la HSBC.
FMI, cu ochii pe Italia
Una dintre realizările notabile ale întâlnirii a fost forţarea Italiei să accepte ca progresul făcut în implementarea reformelor de austeritate să fie supravegheat de FMI.
Pieţele financiare au terminat săptămâna trecută pe roşu, cu scăderi puternice ale burselor în Europa, investitorii temându-se că Italia, stat puternic îndatorat, va lua locul Greciei în centrul crizei datoriilor europene, scrie The Guardian. Vineri, randamentele obligaţiunilor italiene au urcat către niveluri record.
Inspectorii FMI vor raporta trimestrial rezultatul eforturilor guvernului lui Silvio Berlusconi de a reduce datoria, a doua ca mărime din zona euro, mai mică doar decât cea a Greciei ca procent din PIB.
Uniţi pe hârtie pentru stimularea creşterii
Liderii G20 au aprobat însă un plan de acţiune pentru stimularea creşterii şi echilibrarea economiei globale. Summitul din Franţa repreprezintă prima dată când liderii grupului publică un plan de acţiune cu angajamente naţionale specifice destinat susţinerii creşterii economiei mondiale.
Participanţii au adoptat, de asemenea, un limbaj mai hotărât în privinţa pieţei valutare spre deosebire de alte reuniuni, convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menţionată pentru prima oară în acest context.
Nu Paradisurilor fiscale!
Liderii G20 s-au angajat, totodată, să lupte cu evaziunea fiscală internaţională cooperând în evaluarea şi colectarea veniturilor individuale şi ale companiilor, ale TVA şi taxelor pe proprietate.
"Nu mai vrem paradisuri fiscale. Mesajul nostru este clar", a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. El a numit 11 state care nu îndeplinesc standardele de transparenţă, printre care Elveţia, Liechtenstein, Uruguay şi Panama.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
